Descriere
Cuvant-inainte
Lucrarea de fata raspunde in integralitate programei de limba si literatura romana pentru examenul de bacalaureat. E o carte complete si deschisa, cu temele dispuse in ordinea programei pentru examenul de bacalaureat,cu multiple posibilitati de pregatire a candidatilor, cu teme si solutii pentru care ei pot sa opteze in functie de manualele folosite in timpul cursurilor liceale, de preferintele si disponibilitatea proprii.
Experienta didactica de cativa ani in aplicarea noilor programe de limba si literatura romana pentru invatamantul liceal demonstreaza ca in fata profesorilor si a elevilor se afla probleme de continut si metodice cu totul noi, care necesita o rapida adaptare a metodologiei didactice la obiectivele specifice prin care se realizeaza continuturile propuse. Manualele si programele, inclusiv aceea de bacalaureat, contin opere fundamentale din literatura romana, pe care se aplica, in interpretare, concepte operationale ce raman uneori exterioare creatiei literare, neincluse si neaplicate functional in analiza textelor literare la care se anexeaza. Exista, de aceea, in practica didactica, tendinta ca studiul textului literar sa ramana intrucatva paralel cu studierea noutatilor de teorie literara, sa nu se intersecteze cu aceste doua laturi ale receptarii
literare, fapt cu urmari negative asupra intelegerii textului literar si a valorii lui cognitive, etice si estetice.
In plus, interesul elevilor pentru lectura si pentru reflectia mai profunda asupra textului literar este destul de scazut, neintelegandu-se in suficienta masura rolul acestei discipline de invatamant in noul orizont informational creat de tehnica moderna, in special a calculatorului si a Internetului. Obiectivele formative ale textului literar au fost reduse uneori la cateva exercitii si interpretari care fac obiectul nivelurilor minime ale promovarii examenului de bacalaureat, de multe ori elevii manifestand o tendinta de indepartare de sensibilizarea prin lectura operei literare si de o informatie mai profunda, de lectura in general. Se produce astfel o vizibila diminuare a capacitatii de exprimare orala si scrisa, de generare a textului, de intemeiere a procesului de formare intelectuala pe cultura clasica de mare valoare, de aprofundare a analizei textului literar, favorizandu-se perceptia facila a fenomenelor estetice si folosirea unui discurs de multe ori simplist si inutil simplificator al continutului operelor literare. La aceasta situatie contribuie si unele ezitari si neclaritati de ordin metodologic, care au diminuat rolul analizei literare in chiar al comentariului literar in studierea literaturii romane, desi definirea acestor concepte metodologice fundamentale ar fi din nou necesara.Interpretarea textului literar este un proces de traire si de obiectivare ce se poate esentializa in patru verbe definitorii pentru demersul celui implicat in acest proces: sa citeasca (textul literar), sa-si imagineze (continutul lui), sa mediteze (sa se gandeasca) si sa comunice (observatiile, impresiile, ideile noi, originale etc.). Ultima etapa, comunicarea, este tocmai comentariul literar, oral sau scris, dupa imprejurarile in care se exprima. Pentru calitatea acestuia este insa necesara parcurgerea cu atentie a etapelor anterioare, constand in acumularea informatiei continute in operele literare si in dobandirea instrumentelor de lucru, concepute operationale, sintagme si expresii critice, motive literale etc. Evident ca nu poate exista comunicare fara informative, altfel devenind, desi poate dobandi forma expresiva, comunicare zero, necomunicare. Dupa cum comentariile la prima vedere, cum se practica acum la evaluari cu intreaga masa de elevi,pot fi lipsite de continut, daca dincolo de ele nu se afla un bogat fond ideatic, un exercitiu sustinut si o indelungata experienta de lectura. Comentariul literal tinde sa dea o forma moderna mintii si personalitatii tanarului, o sensibilitate estica mai accentuate, pe care se bazeaza modul de comunicare si, fara indoiala,cursa competitionala in toate celelalte domenii. Nu se poate face, prin urmare ,comentariu literar de reala valoare numai cu limbajul familial sau numai cu termini si sintagme din limba comuna, prin respingereaconceptelor operationale, a neologismelor, a expresiilor critice specific.Studiul literaturii face parte dintr-o disciplina a comunicarii estetice care are, ca orice stiinta, prestigiul si rigorile ei, neputand fi supuse unui proces de banalizare si de bagatelizare.Cartea de fata isi propune sa raspunda acestor cerinte de abordare a studiului literaturii, avand ca scop pregatirea elevilor de liceu pentru un examen scolar semnificativ, ce incheie o etapa de formare, de maturitate, examenul de bacalaureat, care in ultima vreme a devenit greu de trecut pentru peste cincizeci la suta dintre candidatii dintr-un an scolar. Lucrarea cuprinde conceptele operationale necesare constructiei proceselor de comunicare si intelegerii operei literare, cu indrumari si exemple de rezolvare a subiectelor folosite la proba de competente lingvistice si cu raspunsuri posibile pentru cerintele probei scrise. In formularea lor, se incearca sa se iasa din sabloanele curente ale analizei literare, cu solutii noi, poate incitante, unele racordate la nivelul informational al epocii pe care o traim. Corelatiile cu teme si fenomene estetice din alte literaturi sunt necesare de multe ori pentru elucidarea unor teme din literatura romana, constituind in acelasi timp strategie de examen care, prin orizontul idearic pe care il deschide, poate conduce la aprecieri favorabile, bune si foarte bune. Limbajul critic format sau in curs de formare, adecvat specificului fiecarei opere literare, creeaza o buna impresie asupra examinatorilor. De aceea, consideram ca e bine sa nu se evite exprimarea mai elevata si neologismele, multe dintre ele provenite din limbile care se studiaza in mod curent in liceu, franceza si engleza, si cerute la examenele de admitere la drept, jurnalism, stiinte ale comunicarii, politie etc. Lucrarea contine de altfel un camp ideatic si expresiv pe care candidatul la examenul de bacalaureat se poate extinde negandit, potrivit preferintelor si disponibilitatilor sale, procedand in mod selectiv in insusirea informatiei oferite, concentrand cunostintele sau dezvoltandu-le prin surse suplimentare sau prin exercitiu propriu, lucrand in permanenta cu textul literar, cu informatia analitica si, de ce nu, cu nelipsitul dictionar.