1000 de ani de bucurii si dureri - Ai Weiwei

O ISTORIE RECENTA A CHINEI VAZUTA PRIN OCHII UNUIA DINTRE MARII ARTISTI AI SECOLULUI NOSTRU

 Disident chinez. Artist revolutionar. Simbol global. 
Ai Weiwei povesteste despre copilaria petrecuta in exil, intr-o regiune pustie cunoscuta drept „mica Siberie“, despre mutarea in America in tinerete si intoarcerea in China, dar si despre ascensiunea lui pana la statutul de superstar al lumii artelor si activist international pentru drepturile omului si despre felul in care i-a fost modelata opera de viata sub un regim totalitar. 
1000 de ani de bucurii si dureri este o poveste despre o creativitate exceptionala si convingeri politice infocate, dar si o aducere-aminte despre nevoia urgenta de a apara libertatea de exprimare.
„Aceste memorii sunt si intime, si cuprinzatoare, o analiza asupra artei si libertatii (…) O istorie sociopolitica fascinanta si o privire aruncata in culisele modului in care unul dintre cei mai importanti artisti in viata a devenit cine este.“ – TIME 
„1000 de ani de bucurii si dureri poate fi considerat un alt act de sfidare (…) Cartea reprezinta efortul lui Ai Weiwei de a revendica trecutul dramatic al tarii si al familiei sale.“ – THE WALL STREET JOURNAL MAGAZINE 

„Un document al convingerilor si activismului (…) o relatare lucida despre doi artisti care au luptat impotriva conventiilor, loviti de toanele unei politici a absurdului.“ – SAN FRANCISCO CHRONICLE 

„Miscator (…) Ai nu lasa urmele vietii lui sa ramana ingropate. Dezgroparea lor e un act de despovarare, o scrisoare deschisa catre urmasi, o suturare a trecutului si prezentului. Este refuzul de a fi doar un pion — si cea mai puternica afirmare a unui sine.“ – THE NEW YORK TIMES BOOK REVIEW 

„Opera lui te pune intotdeauna pe ganduri, este imprevizibila si personala intr-o masura enorma.“ – ELTON JOHN 

„Captivanta… Recomandata din toata inima.“ – LIBRARY JOURNAL

AI WEIWEI este considerat unul dintre cei mai importanti artisti in viata din intreaga lume. S-a nascut in 1957 la Beijing; in scurt timp, tatal sau a fost exilat in regiunea Xinjiang, de unde Ai a plecat in 1976. A urmat cursurile Academiei de film de la Beijing, iar ulterior s-a stabilit la New York. A revenit in China in 1993. Opera sa include lucrari de arhitectura, arta conceptuala, curatoriat, instalatii artistice si fotografie si este influentata de activismul sau social si atitudinea adesea critica la adresa guvernului chinez. A expus in intreaga lume si a primit numeroase premii prestigioase, atat pentru activitatea de activist pentru drepturile omului.