Antropologia ortodoxa din perspectiva eclesiala: Provocarile postmodernitatii

Antropologia crestina, in general, si cea ortodoxa, in special, reprezinta un capitol atat de cuprinzator al teologiei dogmatice, incat ar fi nevoie de mai multe conferinte pentru a o expune in mod sistematic. In expunerea de fata ma voi multumi sa prezint cateva aspecte fundamentale ale antropologiei ortodoxe care ar putea fi de inters si folos duhovnicesc pentru cititorii nostri. Cele trei aspecte la care ne-am referit sunt urmatoarele: omul creat dupa chipul lui Dumnezeu; restaurarea omul lui Hristos si: Biserica - spatiu al mantuirii subiective.

Insa am dori sa precizam un lucru. Datorita faptului ca intreaga doctrina antropologica ortodoxa are un profund caracter pnevmatologic, tinem sa precizam de la bun inceput ca legatura dintre Dumnezeu, om si Biserica in Hristos, se realizeaza prin Duhul Sfant ca izvor al luminii necreate care se revarsa in Biserica si cosmos de la Tatal, prin Fiul, in Duhul, pentru ca in Duhul si prin Fiul, credinciosii sa aiba acces la Parintele ceresc. Pe firul luminii necreate impartasite de Duhul Sfant, Hristos coboara si inalta credinciosii catre Dumnezeu-Tatal, pentru a transfigura firea omeneasca. intreaga antropologie ortodoxa este o ilustrare duhovniceasca si practica a principiului fundamental elaborat de Parintii Bisericii neimpartite, anume ca Dumnezeu s-a facut om pentru ca omul sa se indumnezeiasca".