Articole, interviuri, studii - Alexandru Antik

Alexandru Antik (n. 1950) este cunoscut pentru actiunile sale experimentale si pentru activitatea sa artistica din domeniul performance-ului si al instalatiilor multimedia. Expozitii personale (selectie): Diagrame latente, Galeria Quadro 21, Cluj (2018); Viziuni in intuneric, Muzeul de Arta din Cluj-Napoca, 2016; Viziune – Memorie - Reconstituire, Spatiul de Arta Contemporana MAGMA, Sfintu-Gheorghe (2013); Viziuni inserate/Intre un depozit sau o arhiva activa, Galeria Közelítés, Pécs (2005); Control in training (arta media), Spatiul expozitional MKE – Epreskerti Kálvária, Budapesta (2005); In contralumina (actiune, environment), Galeria Transfotó, Budapesta (1992); Alchimia ceramistului (actiune), Sediul UAP, Cluj-Napoca (1984). Expozitii de grup in ultimii ani (selectie): Art Encounters 2017, Timisoara si Arad; Error 404: Territories of Absence, MNAC, Bucuresti (2017); Fontaine 100 – Duchamp a trecut pe aici, Castelul Semsey, Balmazújváros (2017); Orasul vazut de generatia ’80, Galeria Victoria Art Center, Bucuresti (2013); Badly Happy: Pain, Pleasure and Panic in Recent Romanian Art, Performance Art Institute (PAI) San Francisco (2010); When History Comes Knocking: Romanian Art from the 80s and 90s in Close Up, Galeria Plan B, Berlin (2010); Periferic 5, Bienala de Arta Contemporana, Baia Turceasca, Iasi (2001); Esposizione Internazionale d’Arte, La Biennale di Venezia, editia 48, Alberti’s open window/Windows ’98 - Open, Institutul Roman din Venetia (1999).

Arta – traditionalista sau moderna – nu poate coabita cu alte domenii ale culturii decit prin intermediul textului. Fara text, vom trai in magia imaginilor, iar fara imagini nu vom putea imagina semnificatiile textelor. […] Privind recuperarea sau nerecuperarea vizualului nostru in ansamblul culturii, trebuie sa mentionam cu regret ca o mare parte din vina revine insesi leneviei intelectuale a artistului vizual, ignorind stabilirea unor criterii ale artei pe care o produce si importanta transmiterii acestora spre caile de comunicare ce mediaza spre alte zone. Este adevarat ca rolul artistului este, in primul rind, crearea formelor si semnelor ce produc semnificatii. Este si mai adevarat ca functia artei si cea a comunicarii vizuale au rareori aceeasi directie. Ca artist, ma pot multumi cu crearea de noi conexiuni si semnificatii intr-un context dat. Pot chiar sa ma impotrivesc intr-un fel consensului dominant. Insa ca reprezentant al unui canal de comunicare, am nevoie de insusirea mijloacelor dialogului (comunicarii), ca abia apoi sa ajung la un consens intr-un spatiu comun. Asta ar fi directia comunicarii. Alexandru Antik