Autoritate (Trilogia Southern Reach, partea a II-a) - Jeff VanderMeer

A doua parte din trilogia SOUTHERN REACH.

Dupa treizeci de ani, singurele interactiuni umane cu Aria X – o zona malefica, inconjurata de o bariera invizibila – au fost mai multe expeditii guvernamentale secrete, toate incheiate dezastruos.

John Rodríguez („Control“) este noul sef al agentiei care supervizeaza orice interactiune cu Aria X. El se confrunta cu o echipa ajunsa in pragul epuizarii, cu interogatorii tot mai stresante, cu notite secretizate si ore intregi de filmari tulburatoare. Fiecare noua descoperire pe care o face il aduce mai aproape de adevaruri incomode despre el insusi si despre agentia pentru care lucreaza.

„Trilogia lui VanderMeer este si un experiment de scriere psihedelica despre natura, in traditia lui Thoreau, dar si o meditatie pe tema pesimismului epistemic, in traditia lui Kafka.“
The New Yorker

„VanderMeer transpune stranietatea in stilul literar, iar aceasta stranietate nu se reduce la lucrurile vazute si nevazute din Aria X, ci se reflecta asupra cotidianului contaminat misterios de natura necunoscuta care il inconjoara.“
io9

„Nici urmatoarea expeditie, trimisa in Aria X la o saptamana dupa experiment, nu descoperise vreo dovada a existentei unor iepuri albi, vii sau morti. Si nici alte experimente similare, dar facute la o scara mult mai mica, nu produsesera niciun fel de rezultat. Iar lui Control nu-i scapase o observatie nemultumita facuta de un specialist in ecologie intr-un dosar, care suna asa: «Ce mama dracului? Asta-i o specie invaziva. Ar fi trebuit sa contamineze Aria X.» Asa ar fi trebuit sa stea lucrurile? Ceea ce crease Aria X ar fi permis asta? Control incerca sa-si scoata din cap o imagine ridicola a Ariei X, peste ani, trimitand inapoi un iepure mare cat un om, care nu-si mai amintea nimic decat cum sa functioneze. Pe mai multi dintre magicieni ii pufnise rasul in tot soiul de momente nepotrivite, de parca i-ar fi dezvaluit cum facusera trucul lor cel mai de fala. Dar mai auzise chicoteli nervoase la viata lui; era sigur ca, si dupa ce luasera o asemenea distanta, filmul inca ii tulbura pe multi dintre ei.“