Basme fantastice romanesti. Volumele 1-3

Culese din toate zonele etnice nationale (inclusiv de la povestitori basarabeani, aromani, meglenoromani, vlahi si romani din Bulgaria), basmele din volumul de fata si din cele ce urmeaza se constituie intr-un florilegiu reprezentativ al genului pentru spatiul romanesc.
Au fost selectate cu osebire naratiuni in stil traditional, pe motive arhaice, rare sau foarte rare, unele chiar necunoscute, inregistrate de la povestitori de exceptie, ce dau masura inaltei arte la care a ajuns proza populara in aceasta parte a lumii.

Primul volum, Fata rapita de Soare, cuprinde motive ale aspiratiei sideral-edenice, ilustrand viziunea populara despre lumea cereasca, reprezentantii si simbolurile ei, din noi si fascinante perspective.



Volumul Frumoasa Lumii reuneste basme fantastice romanesti – de pe toate meridianele spatiului etnic national -, a caror actiune se desfasoara in principal pe pamant, in nemijlocita apropiere a oamenilor, in sferele universului lor perceptibil.
Dar, dupa legile fanteziei, realitatea isi pierde contururile firesti, temporal-spatiale, permitand intruparea oricaror plasmuiri.
Pe de alta parte, figurile imaginare ale planului celest (astral) si infernal (subteran), din viziunea populara, intervin statornic in viata personajelor de aici, inraurindu-le hotarator faptele.



Volumul Inima putreda, al treilea tom al seriei Basme fantastice romanesti, grupeaza naratiunile cele mai spectaculoase ale genului, infatisand, de regula, descinderea diverselor personaje pamantene in afundurile spatiului infernal, intrevazut de popor ca o alta lume.
Locuita, in genere, doar de figuri demonice – zmei, gheonoaie, scorpii, balauri etc. – si de zanele sau fetele mirene furate, lumea paralela infernala, plasata de obicei sub pamant, traaeste (ca de altfel si lumea astral-edenica) in aceleasi ritmuri si dupa aceleasi legi, cu o accentuare voita a dominantelor simbolic-malefice.
Este lumea coborarilor initiatice si a intruchiparilor alchimice, imbracata in straiele fantasticului popular narativ.

                                                                                     I. Oprisan

Avem in fata foarte probabil cea mai bogata colectie de naratiuni populare din cate exista la noi, publicata de un singur culegator si reprezentand un moment de rascruce in istoria povestitorului: cinci sute optzeci si doua de naratiuni ( din toate speciile populare in proza, dar cu accentul pus pe categoria basm cu subspeciile sale) adunate de la o suta saizeci de povestitori din aproape toata tara (cu exceptia Banatului), inclusiv de la romani originari din Bulgaria, Basarabia, Albania, Grecia (respectiv aromani si meglenoromani).

                                                                           Viorica Niscov