Beatitudinea Constiintei Indumnezeite - Ma Ananda Moyi

La inceput, poate fi obositor sa traiesti in armonie cu cele mai inalte idealuri, dar, in final, aceasta conduce la un sentiment profund de bunastare si pace. Trebuie sa gasesti bucurie in sublim. Daca esti binecuvantat cu un corp uman este gresit sa nu traiesti in consecinta. De ce sa te lasi condus de instinctele animale?

   Nu-ti permite sa fii cuprins de disperare. In ciuda oricarui lucru, ai incredere in Dumnezeu. Trebuie sa-L chemi si la fericire si la suparare. Daca ai cazut, foloseste caderea  ca pe un fel de manivela, pentru a te ridica din nou. Este datoria omului sa se straduiasca din greu, indiferent ce face.

... panza si se retragea in coltul ei solitar din casa. in aceste perioade, cei care o priveau experimentau adeseori o stare de beatitudine, iar daca ii atingeau picioarele, cei mai multi isi pierdeau cunostinta. Paturile si rogojinile pe care statea se incingeau. Ramanea asezata ore intregi intr-o postura sau devenea tacuta in mijlocul conversatiei. Daca era lasata singura timp de mai multe zile, atunci cand se afla in astfel de stari nu simtea nici foame, nici sete, si uneori uita ce inseamna sa vorbeasca sau sa mearga.

   De regula manca foarte putin si treceau zile intregi fara sa bea nici macar apa. intr-o perioada din viata ei au trecut cinci luni in care nu a mancat decat o mana de mancare seara, iar intr-o alta au trecut 5-6 luni in care nu a mancat decat putin orez, de doua ori pe saptamana. in astfel de perioade arata stralucitoare si vesela, iar trupul ei radia de sanatate si vigoare. Mai tarziu si-a impus restrictii alimentare si mai mari, iar in anul 1924 a incetat sa mai manance cu mainile, consumand doar trei boabe de orez fiert dimineata sau seara. La un moment dat a renuntat sa mai manance orez, dar in anumite ocazii consuma cantitati enorme la o singura masa. Spre exemplu, odata a mancat o cantitate de hrana care ar fi saturat opt sau noua persoane. Ulterior, a declarat ca in astfel de ocazii nu era constienta de faptul ca manca atat de mult si ca ar fi mancat orice i s-ar fi pus in fata.

   Biografii sai au relatat ca atunci cand intra in stari de samadhi, chipul ei isi pierdea orice aparenta a vietii, trupul ei parea extrem de fragil si de slab, iarinfatisarea ei nu mai reflecta nici bucuria, nici suferinta. intr-o asemenea perioada, care a durat cinci zile, nu a existat niciun indiciu ca ar fi fost in viata sau ca ar mai fi putut reveni vreodata la viata, trupul ei fiind rece ca gheata. Cand si-a recapatat cunostinta si a fost intrebata cum se simtea, a raspuns: "Este o stare care transcende toate planurile constiente si supraconstiente - stare de imobilitate totala, in care gandurile, emotiile...