Belis. Frumusetea Apusenilor. Istorie si traditie - Cristian-Claudiu Filip, Nicolae Steiu

 

„Punctul tare, centrul iradiant al lucrarii, il constituie cele cateva evenimente exemplare care dau un sens eroic acestei lumi. Este vorba despre rascoala lui Horea, revolutia de la 1848 si macelul de la Belis din 1918, avandu‑i ca protagonisti pe Horea, Avram Iancu si Pelaghia Rosu. Foarte bine documentate bibliografic, episoadele acestea nu contin nimic romantios, ele apartinand nivelului principal de referinta al istoriei transilvanene. In memoria colectiva ele si protagonistii lor au ramas inca extrem de vii si nu‑i de mirare ca aici este mereu activ un cult al eroilor deloc conventional. Avram Iancu, cel putin, continua sa fie o prezenta reala. Este un fel de idol domestic, al comunitatii dar si al caminului privat. Lucrarea nu se rezuma insa la evenimentele istoriei mari. Ea urmareste destinul comunei de la intemeiere pana in zilele noastre, completand planul istoric cu cel al evolutiei social‑economice si cu cel al desfasurarii culturale si spirituale. Aflam, pe de o parte despre rezistenta in timp a unor traditii populare, respectiv a unor reminiscente arhaice, iar pe de alta, despre metamorfozele spectaculoase pe care le‑a cunoscut localitatea sub presiunea modernitatii. Emblemelor istorice i se adauga astfel una a civilizatiei materiale, reprezentata de celebrul de acum lac de acumulare Belis‑Fantanele. Urcand pe deal, satul insusi s‑a transformat radical in anii ’70 ai veacului trecut. In ciuda aparentelor, barajul nu a degradat peisajul, ba chiar a realizat o fascinanta poezie a contrastului, urmand ca tot acest ansamblu sa devina, mai ales in anii din urma, o atractie turistica in continua dezvoltare. Mai mult, dupa 1989 a inceput construirea caselor de vacanta, case plasate in special in jurul lacului. Dincolo de posibile neajunsuri ecologice, ele confera, totusi, salbaticiei un anume farmec, ca sa nu mai vorbim ca repopuleaza si dinamizeaza o zona precara economic. Asadar, o lucrare densa, doldora de informatii, despre destinul exceptional al unei comune si al locuitorilor sai. Ea se integreaza unei miscari, foarte consistente in judetul Cluj, de reactionare a istoriei locale. Mai bine de jumatate dintre comunele judetului au deja monografii publicate, scrise indeobste de minunatii oameni ai locului, in speta profesori, invatatori, preoti. Este vorba, in fond, despre niste carti de identitate a locurilor, precum si despre mici monumente livresti consacrate conservarii memoriei acelor locuri.” (Petru Poanta)