Biobibliografia. Parintele Dumitru Staniloae - Virginia Popa

O viziune integratoare asupra Operei teologice a Parintelui Profesor Dumitru Staniloae poate fi definita doar atunci cand avem perspectiva dimensiunii acestei grandioase elaborari. Astfel, lucrarea de fata este in acelasi timp un frumos omagiu si un instrument util.
Omagiul este adus memoriei Parintelui Dumitru Staniloae, cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea, iar instrumentul de lucru, adica biobibliografia sa, este folositor tuturor celor interesati sa cunoasca teologia sa eclesiala si marturisitoare, deodata traditionala si creatoare.
Vastitatea si diversitatea operei Parintelui Dumitru Staniloae reprezinta o imensa bogatie spirituala, care trebuie cunoscuta si valorificata de profesorii de teologie, de preoti, de studenti, de credinciosii intelectuali s. a. Tezaurul spiritual continut in teologia Parintelui Staniloae este adunat in comuniune cu Sfintii Parinti ai Bisericii si in coresponsabilitate cu Pastorii spirituali ai poporului dreptcredincios de astazi.
Distinsul patrolog grec Stelianos Papadopoulos (1933-2012) considera ca Parintele Staniloae nu numai a cunoscut foarte bine si a folosit masiv teologia Sfintilor Parinti, ci chiar i-a continuat, adancind teologia lor, incat „pe unii chiar i-a intrecut”, folosindu-se si de dezvoltarea gandirii filosofice din epoca patristica pana azi.

Parintele Staniloae a tradus si comentat opere majore ale Sfintilor Parinti (24 volume), inclusiv monumentala Filocalie in 12 volume, unde notele explicative sunt adesea aprofundari teologico-mistice de o coplesitoare bogatie spirituala. in toate studiile sale dogmatice Parintele Dumitru Staniloae foloseste gandirea Sfintilor Parinti si o prezinta intr-o forma vie, existentiala, incat Sfintii Parinti devin contemporani si prieteni cu cititorii acestei teologii.
Orizontul larg si profunzimea creatoare a teologiei Parintelui Dumitru Staniloae l-au facut cunoscut nu numai in Romania, ci si in strainatate. Opera sa este din ce in ce mai mult tradusa in limbi straine (franceza, germana, engleza, greaca, rusa s. a.) si atent studiata in teze de doctorat si teze de licenta in Romania si strainatate, atat de teologi ortodocsi, cat si de teologi romano-catolici, anglicani, luterani, reformati si baptisti.
Marile teme ale operei sale sunt temele fundamentale ale credintei crestine: lumea ca dar si limbaj plasticizat al iubirii Sfintei Treimi. mantuirea ca viata divino-umana vesnica a lui Hristos comunicata oamenilor prin Sfanta Biserica. persoana umana ca permanenta taina si permanenta noutate, chemata la viata vesnica a lui Dumnezeu. sfintenia ca vocatie a omului de a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu dupa al Carui chip a fost creat in calitatea sa de persoana, de fiinta inteligenta, libera si iubitoare. dogmele credintei ca adevaruri eliberatoare de determinismele naturii cazute si coruptibile. rugaciunea ca experienta a libertatii si iubirii spirituale mai tari decat moartea, decat timpul si spatiul care separa persoanele. Astfel, teologia Parintelui Staniloae constituie o lucrare misionara de transmitere a Evangheliei lui Hristos, a Ortodoxiei, in lumea contemporana.