Bufnita alba - Ieromonah Savatie Bastovoi

Invataturile unei prostituate batrine catre fiul sau handicapat
Un roman despre casele de copii de tip inchis din Republica Moldova.

Tradus in Franta si Germania

Editia a doua

O adevarata bijuterie venita din Moldova! Este o carte adesea tragica si feroce, dar si amuzanta si alerta, care cufunda cititorul in infinita mizerie umana a Moldovei anilor ’90, inca impregnata de mostenirea sovietica. (Pierre Glachant, Le Courrier des Balkans. fr)

Abuzul in copilarie ramine o obsesie pentru Bastovoi, a carui scriitura, impregnata de un umor ironic, face loc de cinste satirei sociale. Sub bisturiul acestui moralist crestin, Moldova postcomunista, abrutizata de saracie si roasa de coruptie, nu iese tocmai invingatoare. (Catherine Simon, Le Matricule des anges)

In ciuda violentei si duritatii subiectului sau, Bastovoi, in maniera unui Kusturica, trage sforile unei comedii pe cit de crude, pe atit de amuzante, alternind situatii burlesti cu scene emotionante, care ii stirnesc cititorului un virtej de emotii contradictorii. Un amestec fenomenal de genuri… Am ramas uluita! (Christine le Garrec, A vos marques… tapages!)

In felul sau de a povesti, Savatie Bastovoi introduce mult umor, compasiune, minie si tandrete. Este amuzant cind ii trimite pe cei doi tovarasi sa bea banii de benzina, destinati pentru a prinde copiii fugari. Ne face sa ridem cind directorul duce acasa, pentru a le face sa dispara, stocul de paturi de la Crucea Rosie pe care le-a deturnat, la fel cum sint deturnate fondurile ajutoarelor umanitare europene. Dar nu este vorba de o caricatura. (Claire Devarrieux, Libération)

O carte care reflecta o realitate care poate fi verificata. Dar contine si unele pasaje frumoase, umane. O introducere revelatoare pentru a intelege o tara aflata la granitele Uniunii Europene, bintuita de numerosi demoni! (Gilles Ribardiee, Moldavie. fr)

Un text pe cit de poetic, pe atit de amuzant si de emotionant, de incisiv si de lucid. (Quatre sans quatre. com)

Roman de un negru funingine, acesta este in primul rind o parabola a unei tari in plina bulversare, prinsa intre o libertate tinara si prost inteleasa si omniprezentul frate mai mare rus. Descrierile sint in mod firesc splendide, chiar comice. Sintem in inima unei comedii umane, in care nimic nu este lasat la voia intimplarii. (Sam Mas, Bruxelles culture)