Catehismul crestinului dreptcredincios

 Lucrarea de fata, alcatuita de Pr. Dumitru Belu, Pr. Isidor Todoran si Iorgu Ivan, profesori ai Institutului Teologic din Sibiu, in anul 1957, sub indrumarea Patriarhului Iustin Moisescu, in acel moment mitropolit al Moldovei si Sucevei (1957-1977), vede lumina tiparului acum, pentru a doua oara, intr-o forma revizuita si adnotata, cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, la Editura BASILICA a Patriarhiei Romane. Republicarea acestui Catehism reprezinta un omagiu adus vrednicului de pomenire Patriarh Iustin Moisescu (1977-1986), in contextul cinstirii, in Biserica Ortodoxa Romana, a Patriarhilor Nicodim Munteanu si Iustin Moisescu si a traducatorilor de carti bisericesti. Patriarhul Iustin este una dintre marile personalitati ale Bisericii Ortodoxe Romane. Opera sa este vasta si variata, concretizandu-se in numeroase articole, studii si traduceri. Totodata, acesta a acordat o deosebita atentie activitatii editoriale, initiind colectia Parinti si Scriitori Bisericesti (90 volume), Colectia de Arta crestina in Romania (6 volume), tiparind o noua editie a Noului Testament (1979) si a Sfintei Scripturi (1982) si sprijinind invatamantul teologic prin tiparirea de manuale pentru institutele si seminarele teologice.
Descriind personalitatea Patriarhului Iustin, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel spunea ca acesta „a fost o figura reprezentativa a Ortodoxiei romanesti pe plan international. De pilda cand se afla in Grecia in vizita oficiala a fost primit cu protocol de sef de stat. Grecia avea un deosebit respect fata de ierarhul Iustin Moisescu, nu numai pentru ca el a studiat in Grecia si a facut un doctorat stralucit despre Evagrie Ponticul, ci si pentru ca vorbea limba greaca universala (καθαρεύουσα) atat de bine, incat unii dintre greci spuneau: vorbeste mai bine decat noi καθαρεύουσα. Avea o dragoste deosebita pentru cultura greaca si a cultivat-o mereu. Cand participa la sedintele de lucru ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor si ale Conferintei Bisericilor Europene vorbea doar catre sfarsitul lucrarilor sau cand erau situatii de conflict. Cu mult tact, cu multa rabdare, cu multa intelepciune, intervenea si media situatii in care diferite Biserici sau diferite grupari erau intr-o stare tensionata. Cred ca ceea ce trebuie sa ramana in constiinta noastra ca model luminos din partea teologului Dr. Iustin Moisescu sunt trei calitati deosebite: fidelitate fata de traditia ortodoxa – prima calitate, a doua – pregatire academica solida, si a treia – eleganta in stil, in comportament si exprimare”.
Editura BASILICA