Civilizatia romana - Pierre Grimal

Traducere de Wilhelm Tauwinkl

„Cum a fost oare posibil ca limba si cultura unui mic grup etnic din Latium sa devina limba si cultura unui imperiu universal, mostenirea acestuia fiind si astazi vizibila pe mai multe continente? Savantul Pierre Grimal, dublat si de un scriitor de mare talent, ne invita sa calatorim alaturi de legiunile romane in luptele cu barbarii, sa ne relaxam in termele pline de viata, sa privim infiorati luptele de gladiatori, sa ascultam pledoariile si declamatiile din for, sa admiram arta romana si sa ne cufundam in minunata lume a literaturii latine. O carte care nu poate lipsi din biblioteca oricarui pasionat de istoria romana – si nici din a celor care vor sa inteleaga radacinile profunde ale civilizatiei europene moderne.

Opera lui Pierre Grimal, de o amploare si o armonie exceptionale, a contribuit in mod decisiv la aprofundarea si dezvoltarea studiului Antichitatii latine in epoca moderna.“ — ALAIN MICHEL

„Condeiul viguros, dar elegant al lui Pierre Grimal ne-a daruit o carte admirabila, ce ne ofera o perspectiva unica asupra istoriei romane. Gasim aici condensate evenimentele fondatoare ale Orasului asezat pe cele sapte coline, o perspectiva incantatoare asupra genezei Republicii si Imperiului, asupra Razboaielor Punice si cuceririi lumii mediteraneene, asupra vietii sociale si culturale romane, un adevarat izvor de cunoastere profunda si mereu reinnoita.“ — MICHEL BLONSKI

„Imperiul Roman s-a prabusit; armatura sa administrativa n-a rezistat sub presiunea gigantica a invaziilor, capacitatea sa de innoire s-a uzat, provinciile sale s-au izolat sub forma unor numeroase regate, lumea s-a deschis spre taramuri pana atunci necunoscute. Cu toate acestea, ideea Romei insasi a supravietuit ca un mit tonifiant, cel al unei patrii umane cu o istorie care a demonstrat ca o asemenea aspiratie nu reflecta un vis imposibil de infaptuit.“ — PIERRE GRIMAL

Pe coperta: Apollo si cele noua Muze (detaliu), fresca, cca 64 d. Cr., Moregine triclinium a, Marea Palestra din Pompei. Foto: ArchaiOptix/Wikimedia Commons