Cum sa ai succesuri in Estul salbatic - Ileana Todoran

Nu mi-as dori sa fiu personaj in vreo carte semnata de Ileana Todoran. Aceasta autoare are o imaginatie dezlantuita si o verva satirica de care te simti luat pe sus, ca de o tornada. Povestita de ea, biata ta viata de om din Est se transforma intr-o epopee eroi-comica. In schimb, imi place sa fiu cititor al textelor scrise de Ileana Todoran, care face existenta noastra cotidiana, considerata de multi dintre noi anosta si lipsita de orizont, sa devina dintr-odata interesanta, in sensul dat de Kierkegaard acestui cuvant. Iata chiar acest volum, Cum sa ai succesuri in Estul salbatic, care inca de la titlul nastrusnic si provocator iti trezeste curiozitatea si te indeamna – iar pe parcursul lecturii te determina – sa i te abandonezi. Volumul cuprinde proza scurta, dar efervescenta, un fel de sampanie epica, de care te ametesti pe neobservate. In carte gasim mari cantitati de viata reala amestecate cu mari cantitati de viata fictiva. Prozatoarea nu ramane niciodata fara materie prima. Daca termina de folosit rezultatul observatiilor sale, inventeaza pe loc oameni si situatii de care are nevoie, dovedind in privinta aceasta mai multa fantezie chiar si decat autorii de romane fantasy. Ilustrativa in acest sens este povestirea Iadul criogenat, paradisul infestat de gandaci si... deadline-ul, care ar trebui inclusa in Guiness Book ca o perfomanta de excentricitate a fabulatiei. Excedata de obligatiile ei de la serviciu, Mari isi lasa acasa farfuriile nespalate si... „Farfuriile nespalate uitate in chiuveta cresteau zi si noapte mai ceva ca vrejul de fasole al lui Jack. La un moment dat, Mari, asa cum statea aplecata asupra dosarelor de pe masa de la bucatarie, auzi o bubuitura. «Ah, o fi vreun vecin, poate am uitat apa deschisa la baie si am facut inundatie».” Aflam insa repede ca furios era nu un vecin, ci Dumnezeu insusi, in urma faptului ca teancul de farfurii nespalate ajunsese pana in Rai. Alex Stefanescu