De ce esti trist, Popor al Invierii? - Constantin Necula

Sunt tot mai cutremuratoare mortile de care auzim, multi citindu-le in cheie apocaliptica. Suntem tot mai marcati de astfel de chei ale lecturii mortii. De la filme la stiri, de la documentare la carti, suntem presati cu moartea. Cheia trairii mortii este insa una eshatologica, legata de Inviere, nu ca simplu exercitiu de moda, ci drept clipa ontologica, plina de adancime.
Cartea acesta nu este una model. Ci doar un sprijin pentru tinerii preoti in slujirea unor astfel de momente de viata pastorala. O scrisoare de incurajare pentru familiile care trec prin astfel de momente de cumpana, deloc usoare, uneori epuizante si extrem de dureroase. Nu o data, ci in repatate randuri am pledat pentru vindecarea de cinism pastoral a slujirii preotesti. A adanci durerea cu bombe omiletice lacrimogene, a submina Evanghelia de dragul punerii in valoare a cunostintelor de poetica lacrimoasa, a uita sa predici, dar a nu uita sa iei iertaciuni, a ingreuna clipa despartirii prin predici interminabile, toate aceste aaduc a cinism si neatentie. Cheia pastoririi este discretia, cuvantul limpede, aerisit de snobisme, liberator de emotie, dar si plin de continut crestin. Oamenii au nevoie sa fie sprijiniti si insotiti in drama lor. A reduce pastorala de doliu doar la predica este o mare greseala, iar a fi neatent in construirea ei tine de o oarecare superficialitate, vecina cu lipsa de bun simt.