De la Roma la Ulpia Traiana. Amprente romane in Dacia - Sorin G. Barbantan

„In adolescenta, priveam cartea de istorie si literatura romaneasca, nu doar ca o sursa de cunoastere, ci si ca un balsam sufletesc, un izvor de trairi si sentimente, alcatuitor al ace‑ lui microcosmos interior care ne hranea sperantele si motivatiile viitoare. Prin ea, si nu numai, aveam sentimentul apartenentei noastre la un trecut si la un viitor. Era si acea stare de empatie cu tot ce ne inconjura. In prezent, un astfel de sentiment pare unul demonetizat. Istoria noastra pare a fi privita deseori cu scepticism si indoiala. Emfatismul istoric al epocii comuniste a determinat cu timpul un soi de respingere, de negativism fata de trecut. In prezent, tendinta noastra de autoflagelare istorica pare sa genereze o serioasa criza identitara, un sentiment de neapartenenta si dezradacinare fata de trecutul acestei tari si valorile sale istorice. Am facut pasul de la emfatism la negare. Parca am vrea sa ne descoperim identitatea in alta parte. Poate intr-o zi vom vedea ca, recuperandu-ne istoria in dimensiunea si intelegerea ei adevarata, ne vom recupera pe noi insine in identitatea noastra de natiune si comunitate. Secolele XIV-XVI au apartinut unei epoci pe care istoria o va consemna cu denumirea de Renastere. Aceasta a reprezentat si o epoca de regasire al unui trecut ignorat sau chiar damnat in anumite vremuri istorice, Antichitatea greco-romana. In acel tre‑ cut, invatatii din Epoca Renasterii au descoperit un mare „izvor” de cunoastere din care se va infiripa, in parte, insasi civilizatia moderna. Astfel si noi ne putem modela viitorul prin cunoasterea trecutului si identificarea acelor valente istorice care dau contur si semnificatie existentei noastre ca popor. (..) 
Tema lucrarii reprezinta o secventa din istoria acestui spatiu pe care Antichitatea l-a consemnat cu numele de Dacia si conexiunea acestuia cu istoria Romei, a carei influenta i-a marcat evolutia. 
A defini spatiul lumii dacice nu este un fapt facil. Precizarile autorilor antici nu sunt de natura sa ne ofere elemente ce pot con‑ duce spre concluzii certe. In acele vremuri vechi, de multe ori, nu existau limite spatiale clar conturate, distincte, care sa separe in mod indubitabil diferitele grupuri de populatie; in multe teritorii intalnim un amalgam de populatii si de interferente intre acestea. Din acest motiv, si nu numai, relatarile autorilor antici lasa loc de interpretari, ambiguitati, confuzii si speculatii. Posibila raspan‑ dire a dacilor pe o arie teritoriala mai larga nu trebuie confundata insa cu acea entitate geografica si istorica denumita in Antichitate Dacia.” - fragment din Introducere

Cuprins
ABREVIERI BIBLIOGRAFICE 7
INTRODUCERE 9

CAPITOLUL I. UNELE CONSIDERATII CU PRIVIRE LA INCEPUTURILE CERCETARILOR ISTORICE ASUPRA ANTICHITATILOR ROMANE 29

CAPITOLUL II. ORASUL ROMAN 53
II. 1. Constituire. De la traditie la pragmatism 53
II. 1. 1. Un destin profetit? 53
II. 1. 2. Intemeierea Romei intre mit si adevar istoric 63
II. 1. 3. Romulus si Remus – epilogul unei genealogii latine regale
fondatoare? 66
II. 1. 4. Legenda si inceputurile Romei in viziunea unor autori
antici si moderni 71
II. 1. 5. Un apologet al mitului intemeierii Romei. Andrea
Carandini 87
II. 1. 6. Semnificatia zilei de 21 Aprilie in istoria Romei. Ritualuri
Sacre, arta divinatiei si cultul puterii 105
II. 1. 7. Arhetipuri ale urbanismului roman 114
II. 2. Caracteristicile orasului roman 123
II. 2. 1. Principiile urbanismului roman 123
II. 2. 2. Elemente specifice dezvoltarii urbanismului roman 133
II. 3. Orasele din Dacia Romana. Influentele urbanismului roman 150
II. 4. In centrul vietii publice a orasului roman. Forumul Roman 175

CAPITOLUL III. INGINERIA SI ARTA CONSTRUCTIEI LA ROMANI 198

CAPITOLUL IV. CONSTRUCTII PUBLICE CIVILE ROMANE SI REPREZENTAREA LOR IN DACIA 234
IV. 1. Amfiteatrul 234
IV. 2. Termele (balneum) 266
IV. 3. Apeductul 291
IV. 4. Porticul 301
IV. 5. Aetoma 305
IV. 6. Fons 306
IV. 7. Familiaricum 306
IV. 8. Area 306
IV. 9. Absis 306
IV. 10. Statera publica 307
IV. 11. Tabularium 307
IV. 12. Basilica 308

CONCLUZII 316
ABSTRACT 320
REPERTORIU EPIGRAFIC 321
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 325