Despre manie - Lucius Annaeus Seneca

Mania nu indrazneste nimic singura, ci doar cu acordul sufletului.

A-ti opri mana ridicata sa loveasca, a-ti frana pornirea violenta, a te elibera de manie - este oare posibil?
Dialogul Despre manie aseaza o oglinda in fata omului maniat si-i arata chipul stramb si negru. Un chip care nu mai este al unui om. Ca sa nu te pierzi in acest razboi cu tine insuti, invata sa nu-l incepi.
Este in puterea ta, pentru ca „mania nu indrazneste nimic singura, ci doar cu acordul sufletului“.

Fragment din cartea "Despre manie" de Seneca:

"1. Ce este mania s-a explicat indeajuns; prin ce se deosebeste de irascibilitate este clar: ca un om beat de un betivan si unul speriat de unul fricos. Este posibil ca un individ maniat sa nu fie scibil, iar unul scibil poate cateodata sa nu fie maniat.

2. Cat despre celelalte categorii care deosebesc la greci diferitele forme de manie prin folosirea unor denumiri numeroase, din moment ce la noi nu au termeni proprii, pe acestea le voi trece cu vederea, chiar daca spunem despre un om ca este amar si crud si, mai mult, suparacios, salbatic, zgomotos, pretentios, aspru - iar toate acestea sunt diferite tipuri de manie; intre aceste tipuri de oameni il poti aseza pe cel mofturos, care re-prezinta o forma moderata de irascibilitate.

3. De fapt, exista unele forme de manie care se potolesc prin tipete, altele la fel de persistente pe cat de obisnuite, altele crude in actiune, dar mai degraba indulgente in vorbe, altele se lasa in voia amaraciunii cuvintelor si blestemelor, altele nu trec dincolo de exprimarea nemultumirii si aversiunii, altele adanc in-stalate, apasatoare si indreptate spre interior si mii de alte forme de rau felurit."