Despre necunoscut. Colectia savoir-vivre - Teodor Baconschi

Teodor Baconschi s-a nascut la Bucuresti, in 1963. Este doctor in Antropologie religioasa si istorie comparata a religiilor al Universitatii Paris-Sorbonne, Paris IV, 1995, si a urmat studii post-doctorale la New Europe College, Bucuresti, 1996. Din 2006 detine gradul diplomatic de ambasador.

 

„Spiritual vorbind, Teodor Baconschi e un conservator de vana crestina privind cu mefienta la spectacolul modernitatii. Superstitia progresului il irita, laicizarea crescanda o deplange, tirania mass-media o repudiaza, iar exhibitionismul de pe retelele de socializare il predispune la stenahorie. In fond, nu se simte in largul lui in epoca noastra, avand ceva dintr-un intrus care nu poate rezista prezentului decat criticandu-l. Numai ca in Teodor Baconschi intalnim un critic moderat, fara vehemente polemice, tonul sau neatingand vreodata intensitatea diatribei. Mai mult, autorul nu are predispozitii elegiace si nu-l poti banui ca aureste trecutul in numele anomaliilor prezentului. De altminteri, de la un intelectual care si-a dat doctoratul cu o teza despre tema rasului in patristica greaca nu te poti astepta la mina posaca a unui observator atrabiliar, care zugraveste totul in tente negre. Teodor Baconschi nu e un spirit morocanos otravit de amaraciune, ci o fire mansueta judecand cu clementa aberatiile contemporane. In ciuda stramtorarii sufletesti pe care o resimte in mijlocul epocii, i se potrivesc cuvintele pe care Carl Schmitt, intr-un acces de luciditate suferinda, le scria in franceza in jurnalul tinut in anii de ocupatie: «Tout ce qui arrive est adorable».“ - SORIN LAVRIC

 

„Necunoscuti noua insine si altora, cucerim pas cu pas un spatiu necunoscut lui insusi si noua insine. S-ar spune ca necunoscutul nu se opune cunoscutului, cat aptitudinii de a recunoaste.
[…]
Admit ca pozitiile rigid «traditionaliste» au defectul paseismului. Ele preamaresc banalitatea trecutului preferabil: «„inainte era mai bine», «un nou Ev Mediu» si celelalte. Or, atata timp cat trecutul recent duhneste de barbaria bolsevica, e aproape imposibil sa nu fii relativ multumit cu situatia prezenta. Cand vii din iad, purgatoriul e plin de miresme.
[…]
Ca orice pesimist care se respecta, nutresc inca speranta ca scandaloasele patologii ale spiritului comunitar pot fi vindecate: prin curajul de a pipai cauzele sale profunde, dar si prin satirizarea noului conformism «religios», intim legat de postmodernitatea dogmatica si de absolutizarea tuturor «drepturilor», in detrimentul oricaror «responsabilitati». Invocarea generica a «drepturilor» e doar o sursa de flaterie narcisica. Intr-un asemenea aranjament unilateral, locul cetatenilor lucizi e ocupat de «idiotii utili», care nu mai sunt aserviti prin ucaz (ca inainte de 1989), ci prin betia «opiniei» fara urmari. Se cuvine sa trecem de la democratia originala, la cea originara, care asaza cetateanul in mijlocul cetatii. Daca vom continua sa ne exercitam «drepturile» in detrimentul cadrului teologico-politic furnizat de natiune, daca tirania majoritatii hipnotizate se va agrava prin deriva parlamentarismului demagogic, atunci partea asiatic-infantila a sufletului nostru colectiv o va sufoca pe cea europeana, maladiv slabita de comunism.“ - TEODOR BACONSCHI