Diferenta dintre conceptul de piata al lui Heidegger si cel al lui Granel - Alexandru Polgar

 

Ce inseamna planetarizare/mondializare/globalizare in sintagma „capitalism planetar”, sau „mondial”, sau „global”? Sa fie vorba oare de faptul ca piata se extinde dincolo de granitele natiunilor? Si/sau de toate celelalte detalii produse de teoria globalizarii (modificarile spatio-temporale, cele din industrie, tehnologie, comunicare; multinationalele, externalizarea, monopolul, standardizarea planetara, persistenta nedreptatilor de toate felurile in pofida discursului umanist al drepturilor omului si al demnitatii fiintei imane)? In ce ma priveste, aici au intervenit cu adevarat decisiv Heidegger si Granel, impingindchestiunea in directia a ce anume se depliaza sub toate aceste forme, raspunsul fiind acela ca e vorba de un fel de tipar, de o matrice i-reala (formala), la rigoare: de o „structura” (de ceva „fara substanta” deci, dar cu valoare de „lege a lumii”, pentru a imprumuta aici chiar expresia lui Granel). Chestiunea mea, aceea a diferentei dintre conceptul de piata al lui Heidegger si cel al lui Granel, vizeaza detaliile acestei matrici si, mai precis, diferentele adaugate de Granel conceptului heideggerian de esenta a tehnicii si celui marxian de capital – ceva ce s-ar putea numi pe scurt „chestiunea graneliana a Productiei”. Alexandru Polgár
A crea o noua cultura nu inseamna doar a face descoperiri „originale” in mod individual, ci de asemenea, si mai ales, a raspindi intr-o maniera critica adevaruri deja descoperite, a le „socializa” si, prin urmare, a le face sa devina baza unor actiuni in cadrul vietii, elementul de coordonare si de ordine intelectuala si morala. Ca o multime de oameni sa fie adusa la a gindi in mod coerent si unitar realul prezent – acesta e un fapt „filosofic” mult mai important si mai original decit hazardul prin care un „geniu” filosofic da peste un nou adevar ce ramine patrimoniul unor grupulete de intelectuali. A. Gramsci