Domnii Golovliov - M. E. Saltikov-Scedrin

Roman clasic rusesc

Una dintre cartile de capatai ale literaturii ruse, „Domnii Golovliov” urmareste povestea unei familii de mosieri pe parcursul a trei generatii, reprezentand o fresca a societatii feudale rusesti din secolul al XIX-lea. Acest univers sumbru si dezarticulat le poate aminti cititorilor contemporani de fantasticul Macondo, descris de Gabriel Garcia Márquez in romanul sau „Un veac de singuratate”.

Coplesita de canicula in timpul verii si patrunsa de un ger naprasnic in timpul iernii, vechea proprietate a familiei Golovliov pare a fi situata la capatul lumii. Arina Petrovna,„o femeie de vreo saizeci de ani, dar inca vioaie si obisnuita sa nu dea socoteala nimanui”, administreaza cu o mana de fier marea avere a Golovliovilor. Vaneaza licitatiile de terenuri cu un ochi de vultur, dramuieste cu mare zgarcenie avutia familiei si se comporta autoritar cu copiii si cu servitorii ei. Asa si-a castigat renumele de cea mai mare mosiereasa din gubernie. Pana cand un alt membru al familiei i-a luat locul…

Animat de aceeasi patima a agonisirii ca mama lui, inzestrat cu viclenie si ipocrizie, Porfiri reuseste sa isi insuseasca averea familiei. In cele din urma, succesul lui se dovedeste a fi iluzoriu si, cu mintile ratacite, decide sa ii ceara iertare mamei sale. A doua zi, corpul sau inghetat este gasit undeva pe drumul spre cimitirul in care era ingropata Arina Petrovna. Decaderea boierilor Golovliov nu a mai putut fi oprita, iar in destinul lor se oglindeste eclipsa intregii lumi a mosierimii ruse.

 „O poveste tragica, profund emotionanta […]. Romanul este un clasic, si se vede de la o posta de ce.“– The Spectator

„Domnii Golovliov a fost adeseori numit cel mai tenebros roman rusesc. […] Cartea lui Scedrin nu este insa tenebroasa, ci o forta autentica.“– V. S. Pritchett

„Izbitor de puternic, convingator si impresionant.“– The New York Times

„Gogol si Scedrin sunt punctele de referinta ale romanului satiric rusesc.“– Lesley Milne

„Saltikov este inzestrat cu tot ce ii trebuie: o fraza densa, puternica si expresiva; o forta de caracterizare cum nu mai vezi la nimeni altul; nu umor, ci talentul de a face rasul sa curga suvoaie“ - Lev Tolstoi