Horea in grumaz. Inger pazitor si ispita - Grigore Lese

„Cartea pe care am scris-o este una de impacare. Cartea drumului meu de cunoastere si intelepciune, in care horea mi-a fost si inger pazitor, si ispita.
Multi oameni se intreaba daca valorile trecutului vor rezista in avatarurile mileniului trei. Astazi, prezentul este hodorogit. Vatamat de trecut, este umil, neinsemnat si nevoias. Prezentul este tinut in deruta, este ratacit. Raportarea permanenta la trecut a devenit un cliseu. Este adevarat ca reprezinta si o modalitate de venerare a stramosilor, dar nu trebuie sa invocam tot timpul moastele trecutului. Prezentul are taine noi, este un urcus, ne da putere. Nu-l putem lasa in singuratate. El se va lumina prin infaptuirea, puterea, forta si taria lui, ne va proteja de reactiile trecutului datorita ritmicitatii sale. Nu-i grija mea ce se va intampla cu trecutul. Eu trebuie sa traiesc prezentul, horind...“

 

„In ziua de astazi, asistam la o decadenta a muzicilor rurale si urbane. Ele nu mai au forta, energie si valoare. Se desfasoara in formule stereotipe si uniformizate. Libertatea de a hori nu se lasa insa invinsa de trecerea vremii. Horitorul trebuie «sa stampere». De aceea se spune ca horea nu sta in orice trup. Nu se cuibareste oriunde. Horitul este un dar spiritual, inseamna inspiratie, maiestrie, este un prilej care iti aduce fericire si izbanda. «Doamne, mandru-i a sti hori!» Horea te implineste, te face om intreg. Cand vietuim in duhul horilor, traiul de zi cu zi este bucurie. Horind, sunt si nu sunt pe lumea asta, sunt ochiul nevazut dintre stramosii mei si urmasii mei.“ (Grigore LESE)

 

GRIGORE LESE (n. 1954 in satul Stoiceni, Maramures) a absolvit Liceul de Muzica din Baia Mare, apoi Academia de Muzica din Cluj – Facultatea de Instrumente si Canto (fagot). In 2003 a devenit doctor in muzica (cu teza Horea in grumaz. Consideratii teoretice si practice ale interpretarii genului dintr-o perspectiva stilistica), iar in 2010, doctor honoris causa al Universitatii de Vest „Vasile Goldis“ din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universitatii din Bucuresti. Incepand cu anul 2006 realizeaza emisiuni la Radiodifuziunea si Televiziunea Romana (La portile ceriului, Drumul lui Lese, Lumea si muzica traditionala), pentru care primeste numeroase premii si nominalizari nationale si internationale, precum Marele Premiu al APTR in 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio Romania in 2009, nominalizare la Festivalul International de Film de Televiziune, Shanghai, 2009. Este primul muzician roman care a adus in scena, alaturi de el, artisti traditionali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrand existenta interferentelor muzicilor stravechi din Romania si din Orient. Muzica sa se regaseste pe coloana sonora a mai multe filme de arta si documentare din tara si strainatate, cum ar fi The Pharaoh, Gunpowder, Treason and Plot (productie BBC) sau documentarul Wild Carpathia (productie Travel Channel). A fost invitat sa cante la cele mai importante manifestari culturale de gen din lume: Smithsonian Folklive Festival, Washington; Festivalul Vocile Lumii, Bloomington; Festivalul Montmartre, Paris; Fest Der Kontinente, Berlin; Olimpiada Culturala de la Atena; Festivalul Tarilor Europei de Est, Montréal; Francophonie Métissée, Paris; Culturescapes, Basel; Festivalul „Miguel Bernal Jiménez“, Morelia; Zilele Culturale ale Bancii Centrale Europene, Frankfurt; Expozitiile Mondiale de la Aichi, Shanghai si Yeosu; Gala Premiilor BAFTA, Londra. Discografie: Cantec pastoral, Casa de discuri „Amori“, Lausanne (1996); Cantece de catanie si Hori, Societatea de Concerte Bistrita (2000, 2003); Horile vietii si Asteptand Craciunul, Roton (2005); Grigore Lese: Le chant de Lapus, OCORA Radio France, Paris (2009); Grigore Lese si aromanii farseroti din Cogealac, A&A Records (2011); …De dragoste, derazboi, de moarte, de unul singur, Humanitas Multimedia (2011). In 2013, a publicat la Editura Humanitas volumul Acum stiu cine sunt: Insemnari si aduceri aminte.