Insula Sahalin - Anton Pavlovici Cehov

Traducere din limba rusa de Alice Gabrielescu si Tatiana Panaitescu 

In 1890, medicul Cehov, in virsta de treizeci de ani, care tocmai aflase ca sufera de tuberculoza, se angajeaza intr-o calatorie de unsprezece saptamini ce traverseaza Siberia spre colonia penitenciara Sahalin. 
La inceputul acestei aventuri, tinarul Cehov intentiona sa puna pe hirtie, rece si fara „morbul pasiunii”, o simpla descriere a locului si a oamenilor pe care avea sa-i intilneasca. Paginile adunate s-au transformat insa intr-o capodopera, intr-o bucata de proza nonfictionala, unde descrierea suferintei umane se impleteste cu meditatia asupra nedreptatii sistemelor penitenciare. Totul se desfasoara pe fundalul unei Siberii salbatice, un sac fara fund in care regimul tarist isi arunca opozantii si unde, nu peste putin timp, regimul comunist avea sa-i arunce pe ai sai.

„Seara au avut loc jocuri de artificii. Pe strazile luminate de lampioane si focuri bengale s-au plimbat pina noaptea tirziu grupuri-grupuri de soldati, deportati si ocnasi. Portile inchisorii au stat deschise. Duika, prapaditul de riu totdeauna murdar si cu maluri plesuve, era impodobit acum cu lampioane colorate; focuri bengale i se oglindeau in apa si parea frumos, ba chiar maret, desi arata putin caraghios, ca fata bucataresei impopotonata cu rochia domnisoarei. In gradina guvernatorului rasuna fanfara, cinta corul. S-au tras si salve de tun, pina la urma tunul a explodat. Dar cu toata zarva aceasta, strazile erau triste. Nici cintece, nici armonici, nici macar un betiv binedispus. Oamenii rataceau ca niste umbre si taceau, tot ca umbrele. Chiar si in stralucirea focurilor bengale, ocna raminea ocna; muzica, ascultata de departe de oameni care stiu ca niciodata nu se vor mai intoarce in patrie, trezeste in suflet doar o mihnire amara.” (A. P. Cehov) 

„Insula Sahalin… un impresionant studiu pe marginea crimei si a pedepsei si un reportaj excelent, nemilos si nepartinitor.” (Mark Slonim)

 

 

Anton Pavlovici Cehov, una dintre figurile marcante ale literaturii ruse a secolului al XIX-lea, s-a nascut la 17/29 ianuarie 1860, in orasul Taganrog. Intre anii 1867 si 1879 face studii primare si secundare in orasul natal, manifestind o puternica pasiune pentru teatru si scris. In 1879, cu o bursa primita din partea primariei orasului Taganrog, se inscrie la Facultatea de Medicina a Universitatii din Moscova, pe care o absolva in 1884. Intre timp, pentru a-si ajuta familia, care intimpina mari dificultati financiare dupa falimentul afacerii tatalui, incepe colaborarea cu citeva reviste umoristice, unde publica schite, povestiri, anunturi, reclame si parodii. In 1884 ii apare prima carte, Basmele Melpomenei, ce reuneste un numar de sase povestiri. Urmeaza In amurg (1887) si prima sa piesa de teatru, Drama Ivanov, reprezentata in premiera pe 5 octombrie 1887, la Moscova. In 1889, la Sankt-Petersburg, apare volumul Copiii. Povestiri de Anton Cehov. In 1896 are loc premiera piesei Pescarusul, urmata de Unchiul Vanea (jucata pentru prima data in 1899), Trei surori (cu premiera pe 31 ianuarie 1901) si Livada de visini (reprezentata in premiera pe 17 ianuarie 1904). Inca din timpul vietii i se tipareste editia de Opere, aparuta in zece volume, intre anii 1899 si 1902. Grav bolnav de tuberculoza, se stinge in statiunea Badenweiler din Germania, pe 2 iulie 1904, la virsta de patruzeci si patru de ani.