Istoria filosofiei contemporane, volumul 4 - P. P. Negulescu

“Punctul de plecare subiectiv al mai tuturor schimbarilor voluntare ce se produc in viata omeneasca, atat sub formele ei individuale cat si sub formele ei colective, este de cele mai multe ori, daca nu totdeauna, starea de sentiment pe care ne-am deprins a o numi „nemultumire”. E un fapt de observare curenta ca atat scopurile, pe care le urmaresc oamenii in activitatea lor, cat si mijloacele de care se slujesc ei ca sa le poata realiza, se schimba necontenit. Iar explicarea acestui fapt banal este din cele mai simple. Din cauza rezultatelor negative sau insuficiente, la care duc din nefericire, destul de adesea, urmarirea celor dintai si intrebuintarea celor din urma, ele inceteaza, in anumite momente, de a mai fi considerate ca satisfacatoare. Alte scopuri si alte mijloace le iau atunci locul, fara intarziere. Rolul acesta, – de principal factor al schimbarilor ce se produc necontenit in viata omeneasca, – al nemultumirii, n-a scapat nici chiar bunului simt popular, care l-a inregistrat, sub o forma naiva, intr-un proverb cunoscut. Dupa acea manifestare a „intelepciunii obstesti”, omul, nici chiar cand doarme, nu se intoarce pe alta parte, decat numai daca aceea, pe care apucase a se culca, incepe sa-l supere, in vreun chip”. P. P. Negulescu