Istoria sexualitatii 1. Vointa de a sti - Michel Foucault

Istoria sexualitatii trebuia sa aiba sase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decat patru. Doar trei au fost publicate in timpul vietii lui (intre 1976 si 1984): Vointa de a sti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum in Franta abia in 2018. Pentru prima data in Romania va aparea intreaga serie in colectia FilosoFii Academos, in traducerea inedita a lui Bogdan Ghiu.

S-a considerat multa vreme ca modernitatea a impus un discurs de cenzura sexuala. Proiectul lui Foucault contrazice aceasta teza. Cum? Demonstrand ca, incepand din secolul al XVII-lea, in spatiul culturii europene s-a manifestat constant o vointa sistematica de a sti totul despre sexualitate prin crearea unui intreg mecanism social de administrare a ei si nasterea unei adevarate „scientia sexualis” – de unde decurge ca atat controlul (practica confesiunii, medicina, psihanaliza, dreptul etc.), cat si transgresiunea (literatura erotica) au fost de fapt forme de proliferare, nu de negare a discursului despre sex.

De ce suntem atat de fascinati de sex si sexualitate?

O uimitoare explorare a motivelor pentru care simtim nevoia de a analiza si discuta in mod constant despre sex, precum si o investigare a mecanismelor sociale si mentale ale puterii care ne determina sa raportam intrebarile despre cine suntem la felul in care ne concepem sexualitatea.

MICHEL FOUCAULT 
(15 octombrie 1926 – 25 iunie 1984), filosof, istoric al ideilor, scriitor si critic literar francez, a lasat posteritatii o opera cu puternice ecouri in filosofia si istoria stiintei, in psihanaliza, in sociologie etc. 

A absolvit École Normale Supérieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty, si Universitatea Sorbona, obtinand pe rand trei licente: in filosofie (1948), in psihologie (1950) si in psihopatologie (1952). Intre 1954 si 1960 a predat franceza la Universitatea din Uppsala, lucrand apoi pentru scurte perioade de timp la universitatile din Varsovia, Hamburg si Tunis. A revenit in Franta, unde a fost mai intai titular al catedrei de filosofie de la Universitatea Clermont-Ferrand, apoi la Universitatea Paris VIII, iar din 1970 a fost profesor la Collège de France din Paris. 

Printre cartile sale se numara: Nasterea clinicii, Arheologia cunoasterii, Cuvintele si lucrurile, Ordinea discursului, Guvernarea de sine si guvernarea celorlalti, Anormalii etc. De acelasi autor, la Editura Trei au mai aparut Istoria nebuniei in epoca clasica si Discursul filosofic.