Jurnal de calatorie. Rusia - Nikos Kazantzakis

Prefata de Vladimir Tismaneanu

 

„Din 1925 pana in 1930 am mers de trei ori in Rusia Sovietica si am stat acolo in total doi ani, umbland de la Minsk pana la Vladivostok si de la Murmansk pana la Buhara si Ecimiadzin. M-am straduit ca, in carti si intr-o serie de articole in reviste si ziare, sa insemnez etapele acestei intregi calatorii laborioase. Adunand in cartea aceasta toate cele cate am vazut si toate cele cate am gandit si simtit in imensa tara, n-am vrut sa le schimb. O noua regizare, ulterioara, le-ar fi dat, desigur, o legatura mult mai logica si mai usoara decat o previziune adeverita de fapte, dar le-ar fi rapit, cred, un oarecare farmec sufletesc, spontan, pe care-l au si tot puful primei atingeri feciorelnice – virtuti pe care le consider, in opere de acest fel, mai inalte decat cumpatata analiza rationala si decat zadarnica stradanie, bine intentionata, de a tainui inflacararea ruseasca. «Vai omului care, cand Dumnezeu starneste o furtuna, el varsa ulei in mare».“ (Nikos KAZANTZAKIS)

 

„Dupa romanele Zorba Grecul, Hristos rastignit din nou, Ultima ispita a lui Hristos si Fratricizii, memorialistica reprezintã partea cea mai valoroasa a operei lui Kazantzakis si se bucura de aceeasi celebritate. Kazantzakis nu e un calator de rand. El este calatorul filozof caruia locurile vazute, oamenii, creatiile lor, istoria lor, credintele si obiceiurile lor ii trezesc reflectii adanci asupra existentei si destinului omenesc, reflectii care prin frumusetea exprimarii aprind sufletul cititorului, iar prin indrazneala lor ii starnesc mintea catre meditatii rodnice – spirituale, morale si estetice.“ (Ion DIACONESCU)

„O carte frumoasa ca scriitura, plina de iluzii, o marturie despre credinta, avant, fanatism si bucuria vietii intrepatrunse de o maniera invizibila si mereu enigmatica. As mai adauga fascinatia lui Kazantzakis pentru demiurgul acestei fantasme incarnate in istorie. Lenin-ul sau este unul coborat parca din olimp, o zeitate infailibila gratie caeia muritorii au sansa de adeveni eroi. Doar ca, sub Stalin, s-a dovedit ca pretul acestui eroism, al unui romantism ce parea sublim, a fost de fapt construirea unei imense, odioase, criminale colonii penitenciare.“ (Vladimir TISMANEANU)

NIKOS KAZANTZAKIS s-a nascut pe 18 februarie 1883 la Iraklion, in insula Creta, unde a fost si inmormantat. Intre 1902 si 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, si-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A strabatut lumea in lung si in lat, calatorind pana in ultimele luni de viata. Aflat vesnic in conflict cu autoritatile din Grecia pentru opiniile sale (asemenea prietenului sau Panait Istrati, era atasat ideilor de stanga), desi a indeplinit o vreme si functii publice, a gasit mai multa audienta in strainatate decat in propria patrie, fiind nominalizat de cateva ori la Premiul Nobel. S-a bucurat de celebritate, detinand recordul de traduceri: in peste 100 de tari. A primit, in 1956, la Viena, Premiul pentru Pace. In jumatatea de secol daruita literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie – Odiseea. O continuare moderna din 1938 contine 33 333 de versuri; romane – Le Jardin des rochers (1936, scris in franceza), Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas (1946), Hristos rastignit din nou (1948, publicat in Grecia in 1954, dupa ce cunoscuse un mare succes in Occident; Humanitas Fiction, 2008), Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte (1950, publicat in 1953; Humanitas Fiction, 2014), Ultima ispita a lui Hristos (1951, publicat in 1955; Humanitas Fiction, 2011), Saracutul lui Dumnezeu (1954, publicat in 1956; Humanitas Fiction, 2016), Fratricizii (1954; Humanitas Fiction, 2017); dramaturgie si lucrari de memorialistica – intre care volumul autobiografic Raport catre El Greco (scris in 1956 si publicat postum, in 1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de calatorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (1926–1927; Humanitas, 2013), Jurnal de calatorie. Rusia (1928; Humanitas, 2015); eseuri si traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.). S-a stins din viata pe 26 octombrie 1957 la Freiburg im Breisgau, in Germania.