Jurnal rusesc - John Steinbeck

„Steinbeck este un om cu convingeri conservatoare si, in plus, recent a deviat si mai mult spre dreapta. De aceea trebuie sa-l abordam cu multa precautie si sa evitam sa-i aratam ceva care ne-ar putea afecta.” (fragment preluat dintr-un raport KGB)
 
„Vamesul… a scos din buzunarul tunicii un pachetel invelit in hirtie de ziar si a extras din el o stampila de cauciuc. Asta era tot ce avea– fara nici o tusiera… Dintr-un alt buzunar al tunicii a scos un creion chimic, iar apoi, dupa ce a umezit stampila cu limba, a frecat creionul pe cauciuc si a aplicat stampila pe documentele noastre. Fara nici un efect. A incercat din nou. Iar fara nici un efect. Stampila de cauciuc n-a lasat nici macar o urma, oricit de vaga. Ca sa-l ajutam, ne-am scos stilourile incarcate, ne-am inmuiat degetele in cerneala si ni le-am sters de stampila. Pina la urma stampila s-a indurat sa lase urme, ba chiar unele frumoase. Vamesul a invelit-o din nou in hirtia de ziar si a virit-o la loc in buzunar, ne-a strins mina foarte calduros, apoi a coborit din avion.” (John Steinbeck)
 
„... americanii si rusii seamana foarte mult in doua privinte: ambele popoare se dau in vint dupa masinarii si ambele sint pasionate de structurile uriase. Poate ca rusii admira cel mai mult America pentru uzinele Ford si pentru Empire State Building.” (John Steinbeck)

Traducere din limba engleza si note de Petru Iamandi
 
Premiul Nobel pentru Literatura 1962


John Ernst Steinbeck s-a nascut la 27 februarie 1902 in Salinas, California. Intre 1918 si 1925 urmeaza, cu intreruperi, cursurile Universitatii Stanford. Dupa ce mai multe schite ii sint respinse, Steinbeck debuteaza in 1929 cu un roman, Cupa de aur, al carui protagonist este piratul Henry Morgan. In 1932 publica volumul de nuvele Pasunile Raiului, inspirat din viata fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tirziu, ii apare romanul Catre un zeu necunoscut, iar in 1935, Cartierul Tortilla, urmate de Batalia (1936) si clasicul Oameni si soareci (1937), ecranizat in repetate rinduri. In 1938 vede lumina tiparului volumul de nuvele Valea lunga. Pentru Fructele miniei (1939) i se decerneaza Premiul Pulitzer. In urmatoarele doua decenii publica Nopti fara luna (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul ratacit (1947), Perla (1947), La rasarit de Eden (1952), cartea sa cea mai indragita, Joia dulce (1954), Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea (1957) si Iarna vrajbei noastre (1961). In 1962, in urma unui lung periplu prin patruzeci de state americane in compania catelului sau, Charley, scrie volumul Eu si Charley descoperim America. In acelasi an i se decerneaza Premiul Nobel pentru Literatura. John Steinbeck a mai scris eseuri (America si americanii), reportaje, scenarii de film (printre acestea numarindu-se si celebrul Viva Zapata). A incetat din viata la 20 decembrie 1968.