Legile Destinului - Théophile Pascal

Aparuta in foileton in paginile Revistei Teosofice Franceze, cartea Legile Destinului este cea de-a doua lucrare reprezentativa a medicului si scriitorului Théophile Pascal. In ea sunt detaliate consecintele actiunilor oamenilor in Univers si modul in care Providenta se ingrijeste de reglarea efectelor acestor actiuni pentru fiecare om in parte (legea cauzei si efectului).
Recomandam lucrarea tuturor celor care sunt interesati de dinamica actiunilor umane si doresc sa capete o intelegere aprofundata a felului in care functioneaza Universului.

Teosofia este o doctrina spirituala dezvoltata in secolul al XIX-lea in Statele Unite, avand la baza lucrarile Elenei Petrovna Blavatskaia. In sensul mai larg, teosofia desemneaza o colectie de invataturi mistice despre cosmogonie, misterele vietii si natura divinitatii (etimologic, cuvantul provine din termenii grecesti theos, „Dumnezeu”, si sophia, „intelepciune”, ceea ce s-ar putea traduce prin „intelepciunea divina”).
Datorita numeroaselor lucrari si prelegeri ale Societatii Teosofice (fondata in 1875 la New York), precum si datorita influentei numarului mare de adepti, teosofia s-a raspandit rapid si in Europa si a contribuit substantial la dezvoltarea curentului New Age in lume.

Prin colectia Teosofica ne propunem sa-i oferim publicului roman interesat de cunoasterea ezoterica lucrarile de referinta ale  doctrinei teosofice, avand convingerea ca aceasta ramura fundamentala a intelepciunii divine este indispensabila din bagajul de cunostinte al oricarei persoane interesate de spiritualitate, de evolutie, de propria-i Cale si Lumina.

Fragmente:

„Calitatea vibratiilor vehiculelor determina natura sentimentelor percepute de suflet; aceste vibratii se propaga de la centru la centru, determinand o serie de raspunsuri diferite, dar unite toate prin legatura lor comuna, Sufletul. Vederea suferintei, de pilda, provoaca succesiv un act mental (concepem suferinta), un act spiritual (compasiune), un act psihic (dorinta de a ajuta) si o actiune fizica (ajutorul efectiv). Senzatie, perceptie, compasiune, dorinta, act de vointa sunt toate rezultate ale asocierii vibratorii ale centrelor organismului sufletului, iar nuantele lor, ca si gradele lor de perfectiune, vor depinde de calitatile materiei care le produce, asa cum timbrul si inaltimea sunetului unei orgi vor varia in functie de dimensiunile si materialul din care sunt facute tuburile ei."

***

„Cand forta inceteaza sa se exercite, rezistenta  pe care ea se sprijina trece din starea pasiva in stare activa si devine reactie.  Iata de ce omul  culege exact ceea ce a semanat; nu poate fi pedepsit  mai mult decat a pacatuit, nici nu poate fi recompensat mai mult decat merita; el suporta pur si simplu impactul reactiei. Si cand integralitatea  uneia dintre aceste forte, sub toate formele pe care le-a imbracat, sub toate modificarile pe care le-a suportat si provocat ii este restituita, Karma acestei forte s-a epuizat.”

***

„Am vazut felul in care senzatia trezeste atasamentul sau repulsia, forta centripeta sau centrifuga, ceea ce, la persoanele intelectualizate, devine iubire sau ura: toate senzatiile agreabile, oricat de materiale ar fi ele, sporesc acest germene de iubire si, pe masura ce ele sufera, la om, actiunea mentalului si a fortelor spirituale, ele il purifica. Iubirea cea mai rudimentara, care doreste obiectul iubit pentru propria sa satisfactie, iubirea pe care noi o vom numi negativa, devine treptat mai putin egoista si pana la urma trece de zona neutra care o separa de polul ei pozitiv, anume iubirea care iradiaza in loc sa absoarba, care da in loc sa ia.”

***