Luna a apus - John Steinbeck

Premiul Nobel pentru Literatura 1962

Publicat initial la apogeul puterii naziste, romanul Luna a apus exploreaza efectele invaziei atat asupra invinsilor, cat si a invingatorilor. Ocupat de trupele inamice, un orasel linistit ajunge sa se confrunte, in timpul celui de‑al Doilea Razboi Mondial, nu numai cu raul venit din afara, ci si cu tradarea nascuta in sanul acestei comunitati stranse. Analizand in amanunt sentimentele comandantului si pe ale tradatorului si infatisand patriotismul plin de curaj al populatiei, Steinbeck da la iveala adevaruri profunde, adesea tulburatoare, despre razboi, dar si despre natura umana. Aceasta „celebrare a durabilitatii democratiei“, cum o descrie Steinbeck insusi, a avut un impact extraordinar ca propaganda a Aliatilor in tarile ocupate de nazisti. In ciuda eforturilor Axei de a interzice romanul (in Italia fascista pana si faptul de a te afla in posesia unui exemplar era pedepsit cu moartea), Luna a apus a fost tradus in secret in franceza, daneza, olandeza, suedeza, germana, italiana si rusa, astfel ca sute de mii de copii circulau in Europa, facand din el de departe cel mai popular text de propaganda din timpul ocupatiei. Putine opere literare din epoca au demonstrat cu atata succes puterea ideilor in fata otelului rece si a fortei brute. Rolul jucat de roman in ridicarea moralului norvegienilor i‑a adus lui Steinbeck numeroase elogii si medalia Crucea Libertatii Regele Haakon al VII‑lea. Romanul a fost adaptat chiar de autor pentru scena in 1942 si ecranizat in 1943.

„O poveste despre barbati si femei anonimi care distrug moralul bestiei cuceritoare prin tacere, ura, revolta in masa si folosirea unor unelte faurite de imaginatie si pasiune, in timp ce armele inamicului isi pierd orice putere de a infrange rezistenta, unitatea furiei lor. O realizare extraordinara.” (Kirkus Reviews)

„Un om a carui opera se ridica la inaltimea marilor teme sociale ce il preocupau.” (Don DeLillo)

„Razboiul e tradare si ura, e haos produs de generali incompetenti, e chin si ucidere, boala si epuizare, pana cand se termina in sfarsit si‑apoi vezi ca nimic nu s‑a schimbat, urmeaza doar un alt fel de epuizare si alte soiuri de ura.” (John Steinbeck)

John Ernst Steinbeck s‑a nascut la 27 februarie 1902 in Salinas, California. A urmat cursurile Universitatii Stanford si a debutat in 1929 cu romanul Cupa de aur, al carui protagonist este piratul Henry Morgan. In 1932 a publicat volumul de nuvele Pasunile Raiului, inspirat din viata fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tarziu, i‑a aparut romanul Catre un zeu necunoscut, iar in 1935, Cartierul Tortilla, urmate de Nehotaratii sorti ai bataliei (1936) si clasicul Soareci si oameni (1937), ecranizat in repetate randuri. In 1938 a vazut lumina tiparului volumul de nuvele Valea lunga. Pentru Fructele maniei (1939) i s‑a decernat Premiul Pulitzer. In urmatoarele doua decenii a publicat Luna a apus (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul ratacit (1947), Perla (1947), La rasarit de Eden (1952), cartea sa cea mai indragita, Joia dulce (1954), Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea (1957) si Iarna vrajbei noastre (1961). In 1962, in urma unui lung periplu prin 40 de state americane in compania catelului sau, Charley, a scris volumul Calatorii cu Charley. In acelasi an i s‑a decernat Premiul Nobel pentru Literatura. John Steinbeck a incetat din viata in 20 decembrie 1968.