Mica enciclopedie a Romaniei pentru copii - Silviu Negut, Marius-Cristian Neacsu

Fragment din Cuvant-inainte:

Aceasta mica enciclopedie este, daca ni se permite exprimarea, o carte ingrozitor de amalgamata (precum enciclopediile generale, nu cele particularizate pe un anumit domeniu), abordand elemente dintre cele mai disparate si, nu de putine ori, curios alaturate de ordonarea alfabetica: • de la „Luceafarul poeziei romanesti“ (Mihai Eminescu), geniul mort prematur (Nicolae Labis), „nebiruitul“ Stefan cel Mare, „impetuosul“ Mihai Viteazul, „necrutatorul“ Vlad Tepes, „intregitorul“ Ferdinand I si atatia altii… la mamaliga, jumari, mititei, cozonac si coltunasi; • de la „terestrii“ Anghel Saligny (realizatorul celui mai lung pod din Europa), Dimitrie Leonida (proiectantul hidrocentralei de la Bicaz), Petrache Poenaru (inventatorul tocului rezervor, stramosul stiloului), Lazar Edeleanu (cel care a pus la punct procedeul de rafinare a petrolului) la „aerienii“ Conrad Haas (proiectantul primelor rachete spatiale), Aurel Vlaicu si Traian Vuia (pionieri ai aviatiei mondiale), Henri Coanda (constructorul primului avion cu reactie din lume), Dorin Dumitru Prunariu (primul cosmonaut roman); • de la „sugubatul“ povestitor Ion Creanga si sarcasticul dramaturg Ion Luca Caragiale la „taciturnul“ geniu al sculpturii Constantin Brancusi si inegalabilul rapsod George Enescu; • de la regii daci, Decebal, care s-a opus Imperiului Roman in epoca sa de maxima inflorire, si Burebista, cel care a dat o incredibila dimensiune geografica statului stramosilor nostri, dar si cel care 6 a distrus culturile de vita-de-vie deoarece stramosii nostri erau prea „veseli“, la renumitele podgorii si vinuri de astazi (Cotnari, Murfatlar, Odobesti, Panciu, Valea Calugareasca si atatea altele); • de la regiunile montane cu intreaga lor podoaba de fenomene si frumuseti (piscuri impresionante, pesteri, chei si defileuri cu adevarat spectaculoase) la mirifica Delta a Dunarii (cea mai mare din Europa si cu cea mai bogata diversitate de pasari si pesti) si insoritul litoral al Marii Negre, cu o faimoasa salba de statiuni; • de la inaltele teorii stiintifice care au revolutionat lumea (sonicitatea lui Gogu Constantinescu, efectul Procopiu, efectul Coanda, electroscopul Hurmuzescu, procedeul Edeleanu etc.) la „banalii“ mici si carnaciori de Plescoi; • de la „carele cu boi“ si „tarancutele“ lui Nicolae Grigorescu la „ochii“ lui Nicolae Tonitza, „florile“ lui Stefan Luchian, „anemonele“ Margaretei Sterian si „stejarul“ lui Ion Andreescu; • de la umorul debordant al jocului unor actori precum Matei Millo, Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru sau Elvira Popescu la dramatismul personajelor interpretate de Constantin I. Nottara, Ion Manolescu, Lucia Sturdza-Bulandra si Aristizza Romanescu; • de la inegalabila privighetoare a muzicii populare Maria Tanase la virtuosii interpreti de muzica clasica Hariclea Darclée, Nicolae Leonard, Nicolae Herlea; • de la „zburdalniciile“ de pe terenul de zgura ale lui Ilie Nastase si „impetuozitatile“ pe apa ale lui Ivan Patzaichin la „zborul“ Iolandei Balas sau al Nadiei Comaneci; • de la bisericile din lemn, capodopere ale arhitecturii populare, atat de caracteristice Maramuresului, si cetatile taranesti, frecvente mai ales in sudul Transilvaniei, la cetatile, castelele si palatele din diferite epoci si in variate stiluri, prezente pe tot teritoriul tarii; • de la originala si incredibila incercare a unui roman de a calatori pe jos in jurul lumii la temerarele explorari de la „capatul Lumii“ ale unor cutezatori precum Emil Racovita, Iuliu Popper, Ilarie Mitrea si Samuel Fenisel; • de la miscatoarele „focuri vii“ la incremenita lume de piatra a Detunatelor, Rapei Rosii, figurilor antropomorfe si zoomorfe ce impodobesc Carpatii (Sfinxul, Babele s. a.).

Articolele din lucrare au fost grupate in cinci sectiuni si, in cadrul fiecarei sectiuni, au fost dispuse alfabetic elemente legate de:

I. Personalitati;
II. Natura, statiuni turistice, timp liber;
III. Economie, asezari;
IV. Arta si arhitectura;
V. Obiceiuri si gastronomie.