Miros, deci exist - Bill S. Hansson

Singurul scop al uneia dintre cele mai mari industrii din lume este acela de a face ca oamenii sa nu miroasa a oameni. Inca din epoca medievala, mirosul uman a fost considerat primitiv si un semn al claselor de jos. Cei care isi permiteau au investit in studii si experiente si asa a luat nastere breasla parfumierilor, vesnic preocupati sa inventeze amestecuri noi si incitante, iar astazi industria parfumurilor este evaluata la zeci de miliarde de dolari, ceea ce sugereaza cat de mult suntem dispusi sa platim pentru a ne masca adevaratul miros.

 Lumea insectelor • Mirosul adolescentei • Mirosul din gena • Mirosul fricii • In interiorul creierului • Mirosul fericirii • Caini, pisici, pinguini si crabi de pe Insula Craciunului • Paradisul amenintat • Mirosul succesului • Factorul spaima • Mirosul ambitiei • O viata decisa de miros • Tantarii si mirosul sangelui • O mica paranteza despre ciuperci • Mirosul sperantei • Manipularea comportamentului uman • Mirosul inteligentei si mirosul prostiei • Mirosul viitorului • Fara gust, fara miros

Mirosul este simtul cel mai putin inteles, o componenta vitala a experientei umane aflate de milioane de ani in continua evolutie, cu nenumarate functii – de avertizare, de atractie, de inducere in eroare, pe scurt, de supravietuire.

 O alta modalitate prin care ne poate fi manipulat comportamentul este de a ne face mai dispusi sa consumam anumite bunuri. Si nu este o inventie noua. Astazi, manipularea clientilor prin miros a devenit o arta. Uneori, „marfa adevarata“ nici macar nu se afla in preajma locului de vanzare. 

Cu cativa ani in urma, lucram in Japonia. Dupa ce cateva saptamani la rand m-am rasfatat cu un sushi minunat, am inceput sa imi doresc o pizza congelata. In timp ce alegeam ce sa iau pentru acasa, am simtit brusc mirosul distinct de pizza proaspat coapta. Supermarketul avea o instalatie de difuzare a unui miros sintetic de pizza, plasata chiar deasupra congelatorului! Si strategia a functionat perfect.

Bill S. Hansson s-a nascut in 1959, in Suedia, si este specialist in neuroetologie. A fost vicepresedinte la Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften si in prezent este presedinte la Max Planck Institut si profesor onorific la Friedrich Schiller Universität din Jena.