Omul si iluziile sale - Sas Seramis

Te vei delecta in paginile urmatoare cu o serie de idei inspirate si expuse cu umor, sper eu, extrase din lucrarile unora dintre cele mai stralucite minti in domenii ale cunoasterii umane, precum cosmologia, fizica cuantica, filosofia mintii si constiintei, filosofia existentialista, neurostiintele, psihologia cognitiva, psihologia evolutionista, psihologia sociala. Aceasta carte este o colectie de scurte eseuri despre om si realitate sau despre gravitatie, ca sa folosesc o metafora indragita. si, pentru ca nu ma indoiesc ca esti un cititor constient de gravitatie, ma astept ca in urma lecturii sa devii poate mai atent si mai sceptic fata de realitatea din jurul tau si de iluziile tale, adesea mosteniri arhaice din zorii vremurilor lui homo sapiens. In acest sens, cunoasterea stiintifica si gandirea rationala pe care, de altfel, se intemeiaza ideile acestor eseuri, iti pot fi de ajutor. Fiind o carte adresata unui public larg, nu neaparat informat, nu am pus in texte referinte la autori. Dar, daca esti un cititor interesat, poti consulta scurta bibliografie asezata la finalul cartii.
Recenzie
A-ti permite sa fii tu insuti – iata o provocare pe care autorul o aduce in discutie, construindu-si sistematic argumentatia in aceasta directie. Psiholog de profesie, Sas Seramis propune un tratat motivational (dar nu in sensul deja peiorativ al acestui termen) despre controlul propriei existente prin intelegerea si asumarea teoriilor stiintifice legate, in general, de aparitia si evolutia omului pe pamant. Argumentele transante, consistente, multe dintre ele expuse intr-o cheie amuzanta, vor plasa cititorul in fata unei lecturi relaxante, fara sinuozitati, dar care poate constitui in orice moment un reper pentru stabilirea unor coordonate clare, stiintifice, in relatia dintre om si univers.
Admitand ca oamenii s-ar desfata cu propriile vieti daca ar renunta la credintele „in zei si energii divine”, autorul recomanda in schimb cautarea autenticitatii, un obiectiv la care se poate ajunge fiind „la curent” cu propria identitate, fiind onest si, desigur, curajos. Pornind in mod strategic din zona metaforelor, autorul sugereaza, in fapt, o atitudine smerita in fata impetuozitatii universului, subliniind necesitatea ca aceasta stare-ipostaza sa fie consolidata pe baze stiintifice, si nu pe cele de ordin religios. Cartea poate fi considerata un fel de „instigare” la a gandi liber, la a fi autentic prin intelegerea mecanismelor si a dinamicii universale.
Violeta Pavelescu