Parisul personal. Casa cu daruri - George Banu

Parisul personal. Casa cu daruri - George Banu
 

 Dupa poduri si gradini, strazi si teatre, George Banu isi continua calatoria in a doua parte a seriei Parisul personal, trecand de la exteriorul orasului la interiorul „casei cu daruri“,  a carei cartografie afectiva o reconstituie. Eseu ce aliaza cuvintele cu imaginile Mihaelei Marin in numele dorinței de a privi obiectele splendide fixate pe zidurile din jur si totodata de a reinvia amintirea prietenilor care le-au oferit. Aici putem urmari labirintul unei vieți si patrunde in interiorul unei constelații subiective constituite in timp, grație cadourilor ce evoca ființe si scene intime: un inger baroc ranit si o fotografie metafizica, un Iisus al lui George Apostu si o coroana a lui Aureliu Manea... peceți al caror secret intim George Banu il dezvaluie acum formuland totodata si o poetica subtila a cadourilor. Cadourile afecțiunii. Cadourile inimii. Cadouri a caror prezența de azi salveza trecutul de ieri. Experiența proustiana.

 

 Hardcover

 

 Despre autor:

 George Banu (n. 22 iunie 1943, Buzau) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, si un eseist de reputatie mondiala. George Banu si-a dedicat opera critica regiei moderne si figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc). In 1974 se stabileste in Franta unde isi va continua cariera universitara inceputa in Romania. In 1981, publica volumul de referinta Costumul de teatru, precum si cartea Brecht ou le petit contre le grand, care va primi Premiul Criticii dramatice pentru cea mai buna carte de teatru a anului. George Banu va mai castiga acest premiu in 1984 si 1990 pentru Le théâtre, sorties de secours si Le Rouge et or. Intre anii 1990-2001 a fost directorul artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor, iar intre anii 1994-2001 a fost presedintele Asociatiei Internationale a Criticilor. George Banu a primit de trei ori Premiul pentru cea mai buna carte de teatru in Franta; a obtinut premiul de excelenta UNITER si Premiul Prometeu 2007. Este presedinte de onoare al Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru si Doctor Honoris Causa al mai multor universitati europene. Cartile sale au fost publicate de cele mai mari edituri pariziene si au fost traduse in numeroase limbi. De asemenea, a scris o trilogie despre legaturile dintre teatru si pictura: Le Rideau, L’Homme de dos si Nocturnes. Conduce revista Alternatives theatrales si colectia Le Temps du theatre la Editura Actes-Sud. La Editura Nemira a mai publicat volumul Arta teatrului (coautor Mihaela Tonitza-Iordache), Repetitiile si teatrul reinnoit, Spatele omului, Dincolo de rol sau actorul nesupus si este autorul textelor din albumul de fotografie Hamlet Machine de Mihaela Marin (2007).