Perpetuum. Versuri - Tatiana Cretu

Aceasta carte este o cautare de intelegere a eului in perioadele diferite ale vietii.
De ce acum? De ce la maturitate? Poate pentru ca inca sunt blocata intre real si imaginar si inca vibrez la culori si cuvinte pe care vreau sa le impartasesc celor care vor sa le cunoasca.

Aceasta carte e structurata in trei parti distincte: „Eu – copilul” (franturi marcante ale copilariei), „Poeme din adolescenta” (cautari, vise, neputinte de a sparge ziduri ), „Maturitatea” (starea de resemnare, de rezonanta cu viata insasi). Prima si ultima parte sunt concepute acum, la maturitate.

Invitatia de a ma cunoaste debuteaza cu prima parte care rezoneaza cu: fricile, emotiile, tristetile, micile bucurii, reveria, linistea, naivitatea… traite in perioada comunista. Copil fiind, nu am putut impartasi ideile. Cine ar fi rezonat cu copilul dificil? Acum, pot retrai starea mea de „a fi”, insirand cunostinte si atitudini, in felul meu de a ma percepe si de a percepe societatea, cu bune / neajunsuri, care in cazul meu, mi-au marcat traseul vietii. Se putea altfel? Trebuia sa risc, sa ma opun, sa am curaj? Cine stie… Societatea, in comunism, o percepeam in culori cenusii, cu reguli rigide, scrise de altii, cu dogme si limite. Talentul literar? Un hobby care nu producea nimic, din care nu puteai trai, prin care cu mare greutate te puteai evidentia.

De aceea partea a II-a o consider relevanta, deoarece a fost scrisa intre anii 1974–1978, fiind eleva la liceul pedagogic sectia invatatori, Suceava. A fost o perioada de cautari, impletita cu provocari. Subconstientul imi spunea ca ar fi bine sa mi se recunoasca profunzimea ideilor, dar caile de eliberare erau complexe si intortocheate pentru mine, asa ca, in caietul meu de poeme si grafica, am facut loc si traducerilor in lb. franceza. Acestea au stat ascunse in compartimentul „secret” de creatii literare, cu dorinta redescoperirii si recunoasterii.

Ultima parte intregeste eul, in perioada de democratie, cand nu mai sunt nici copil, nici adolescent, dar in mine e un puzzle care se completeaza cu o conexiune catre cititori.

Ideea finala este ca intregirea acestei carti produce un scenariu, o poveste, care vrea sa demonstreze ca, atunci cand ai un vis, nu trebuie sa-l lasi sa moara, ci sa depasesti obstacolele pentru a-l realiza.

Visul meu in aceasta carte se materializeaza cand ajunge la voi, dragi cititori…

Autoarea