Pictura romaneasca din Transilvania. Secolele 13-18. Dictionar - Marius Porumb

Transilvania conserva un patrimoniu artistic si cultural romanesc de o inestimabila valoare, un extrem de pretios tezaur pentru istoria si cultura noastra nationala. Din Maramures si Bihor pana in Tara Barsei, ori in Secuime, din Valea Somesului si Campia Transilvaniei in Hunedoara si Hateg, ori in Marginimea Sibiului, din Tara Fagarasului in Muntii Apuseni, din Tara Nasaudului in Banat si valea Muresului, intalnesti la tot pasul, unele de o mare vechime, biserici de lemn si de piatra, monumente istorice si de veche arta romaneasca. Studierea aprofundata a evolutiei artistice din ambianta culturala romaneasca, precum si cunoasterea ctitoriilor transilvane si a istoriei locale sunt demersuri intregite si confirmate de numeroasele inscriptii sapate in piatra, daltuite in lemn sau in metale pretioase, in pisaniile ansamblurilor murale, sau in inscriptiile de donare ale icoanelor, ori incizate in tencuiala zidurilor vechilor noastre biserici; toate constituie un veritabil teazaur de izvoare documentare privind istoria romaneasca transilvana. Icoanele si pictura murala, pe langa valoarea artistica incontestabila, confirma un inalt nivel cultural si reprezinta, in acelasi timp, pretioase surse documentare ale istoriei generale si locale romanesti. Numeroase sunt cazurile cand o icoana sau un grup de icoane, ori obiecte de cult mentioneaza donatori sau evenimente de epoca, ne atesta existenta cu multe secole in urma a unor biserici romanesti in localitati in care azi nu se mai conserva vechile lacasuri de cult ale celei mai numeroase etnii din Transilvania: romanii.

Cele mai vechi ansambluri de pictura murala ortodoxa din Tarile Romane se afla in Transilvania, primul pictor cunoscut in ambianta medievala romaneasca, Theofil Zograf (Teofil Zugravul), fiind atestat de inscriptia frescei de la Biserica din Streisangeorgiu (jud. Hunedoara), fresca datata in anii 1313–1314.

In ambianta cultural-artistica a ctitoriilor romanesti din Transilvania de la inceputul secolului al XV-lea apare pictura murala exterioara, premergand cu un secol infloritoarea evolutie a frescei moldave de pe fatadele bisericilor bucovinene din epoca raresiana. (din „Introducere”)