Povestea sasilor din Transilvania. Spusa chiar de ei. Editia 2 - Ruxandra Hurezean

Proiect editorial aparut sub egida Fundatiei „Michael Schmidt”.
Carte recomandata de SINTEZA, revista de cultura si gandire strategica.
Editia I a acestei carti a fost publicata la aceeasi editura in anul 2016.
Cuvant inainte de Anneli Ute Gabanyi.

 

Germenele acestui volum al Ruxandrei Hurezean se regaseste in articolul publicat in noiembrie 2008, „Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania”. Atunci, autoarea i-a luat un interviu unui sas care nu a plecat, desi fiii lui sunt in Germania. Intrebat direct de ce au plecat sasii, acest sas, pe nume Johann Schaas, i-a raspuns cu o fabula. La sfarsitul fabulei povestite, Johann Schaas ii spune Ruxandrei Hurezean: „Vulpea e istoria, doamna, istoria care a facut la usa sasilor multe dimineti la rand”. Intrebarea naste alta intrebare: de ce nu s-au intors sasii? Peste 300 de comentarii am gasit la acest interviu. Unii au spus ca una dintre cele mai mari pierderi pe care a avut-o Romania a fost plecarea sasilor. Altii au adaugat la sasi pe evrei. (Aurora Liiceanu, psiholog si publicist roman)

* * *

Naratiunile „eroilor” Ruxandrei Hurezean sunt deosebit de interesante, dar ceea ce confera farmecul deosebit al acestei carti este felul in care scriitoarea, stapanind o limba literara de mare finete, reuseste sa evoce procesele sufletesti prin care trec atat cei ramasi acasa in Transilvania, uneori insingurati si deznadajduiti, alteori curajosi si plini de initiativa, cat si sentimentele celor plecati in Germania unde, deseori, nu se simt acceptati si apreciati si unde au greutati de integrare considerabile. Sensibilitatea autoarei de a vibra la unison cu suferintele si bucuriile celor pe care ii descrie este poate calitatea suprema a acestei carti, prima de acest gen nu numai in spatiul romanesc, dar si in cel de limba germana. (Anneli Ute Gabanyi)

* * *

Daca strabati Podisul Transilvaniei, cautand radacinile celor care au creat cultura si civilizatia acestui tinut, pe nemti nu o sa-i mai prea gasesti. Unu-doi in cate un sat, pastrati parca de un plan divin, atatia cat sa mai aiba din ce rasari altii, sa nu piara neamul lor cu totul. Preotul sas din Rosia obisnuieste sa spuna ca mai are in parohie cinci sasi de inmormantat si dupa el, al 99-lea preot din biserica luterana construita la 1225, se va pune lacat pe usa.
Au venit acum 800 de ani pentru ca li s-au promis pamanturi si libertate, dar istoria care a urmat i-a lovit din toate partile ca pe un trib al nimanui – nemtii ratacitori. Au ajuns sa nu mai stie daca exista cineva care sa-i recunoasca si pe ei, care sa-i revendice. Ai cui erau de fapt?
Si, la un moment dat, prin anii ’80, statul german a decis sa-i recupereze, atunci a inceput sa-i cumpere rand pe rand, ca pe niste vite, de la regimul Ceausescu. Romania a vandut Germaniei de Vest in perioada 1980-1989 peste 250. 000 de etnici germani.
Cand, pe 9 noiembrie, acum 25 de ani, cadea zidul Berlinului, din nou au pornit spre lumea libera, nu doar nemtii din fosta RDG, ci si cei ramasi de multa vreme in lagarul comunist, cum erau sasii ce mai ramasesera in Romania. La recensamantul din 1910, nemtii din Romania atinsesera numarul de 800. 000, in 1930 mai erau 633. 488 (4, 44% din populatia tarii), iar dupa recensamantul din 1992 s-a constatat ca numarul lor s-a redus la 119. 462 (0, 52%). La recensamantul din primavara anului 2002, peste 60. 000 de locuitori ai Romaniei s-au declarat inca de nationalitate germana (sasi, svabi si zipzeri), iar la cel din 2011 doar 27. 019 persoane erau recunoscute ca fiind de limba germana materna.
Nemtii din Romania au plecat crezand ca au un loc al lor, o casa care-i cheama. Dar la scurt timp au descoperit cat de diferiti devenisera fata de nemtii de dincolo. Nici ei nu-i mai recunosteau.
Le spuneau „romani”...
Sper sa nu surprinda faptul ca in acest volum veti gasi si povestile a doi svabi, dar destinele lor sunt atat de asemanatoare cu ale sasilor, incat alaturarea nu face altceva decat sa intregeasca imaginea comunitatilor de limba germana din Romania.
Sasi si svabi, povestea lor, spusa de cei care au ramas, dar si de cei care au plecat si s-au intors, v-o ofer aici, intr-o serie de reportaje realizate pe parcursul a zece ani, intre 2005-2015, publicate pe siteul Hotnews. ro, in alte cateva publicatii si, mai apoi, in revista SINTEZA. (Ruxandra Hurezean, Argument)

* * *

Ruxandra Hurezean a urmat studii de filosofie la Cluj si a lucrat ca jurnalist la mai multe ziare locale si centrale. A condus echipe redactionale, a scris analize politice, reportaje si comentarii, a enervat multa lume. Are cam 25 de ani de razboi cu lumea care nu-i place si tot atatia ani de pace cu oamenii buni. I se spune „pescar de oameni”, dintre cei care stiu mai mult sa dea decat sa primeasca. Are o lipsa cronica de simt mercantil si o caposenie care o face unica. Atunci cand toata lumea o ia la vale, ea o ia la deal.
A publicat un volum de proza, „Cetatea”, si unul de reportaje „Conspiratia oamenilor liberi. Patruzeci de calatorii in cautarea unui drum”. In prezent este senior editor al revistei SINTEZA, revista de cultura si gandire strategica.