Regele se-nclina si ucide - Herta Muller

Traducere si note de Alexandru Al. Sahighian

Volumul Regele se-nclina si ucide reuneste o „familie“ de noua eseuri autobiografice. Experientele traumatizante ale autoarei sunt descrise cu o luciditate precisa fara egal, constituindu-se intr-o radiografie a vietii sub dictatura. Dar nu numai persecutiile Securitatii si vatamarile suferite sunt reliefate in aceste eseuri, ci si felul cum de aici se poate naste literatura, prin scris Herta Müller incercand sa se elibereze de frica.
„Autoarea cauta sa puna pe hartie ceea ce nici cea mai subtila istoriografie a precedentului secol al terorii nu reuseste sa faca, anume sa infatiseze tehnicile de supravietuire sub domnia groazei, care oscileaza intre acomodare pasiva, supunere si mutenie sau refugierea in confirmarea de sine morala printre disidenti. Cum intri la un interogatoriu si, inca mai important – cum iesi de-acolo?“ (Die Zeit)

„Firele care, in fluxul rememorarii narative si al reflectiei insotitoare, se tes incolo si-ncoace intre copilarie, maturitate si opera scrisa arunca o lumina asupra izvoarelor de energie si a liniilor de forta ale limbajului poetic al Hertei Müller.“ (Frankfurter Rundschau)

HERTA MÜLLER s-a nascut la 17 august 1953 in satul Nitchidorf din Banatul svabesc. A studiat germana si romana la Universitatea din Timisoara, lucrand apoi ca traducatoare intr-o fabrica si ca profesoara. A intrat in vizorul Securitatii si a inceput sa fie persecutata dupa refuzul ei de colaborare si in urma prieteniei cu membrii societatii Aktionsgruppe Banat. In 1982 debuteaza cu volumul de povestiri Tinuturile joase (Niederungen, Kriterion; Humanitas Fiction, 2012), masiv cenzurat, care va aparea in 1984 ºi in RFG. Din 1985 operele Hertei Müller au fost interzise in Romania. Presiunile tot mai puternice din partea Securitatii au fortat-o sa emigreze in Germania in 1987, iar de atunci traieste la Berlin. Publica romane: Omul este un mare fazan pe lume (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt, 1986; Humanitas Fiction, 2011), Calatorie intr-un picior (Reisende auf einem Bein, 1989; Humanitas Fiction, 2010), Inca de pe atunci vulpea era vanatorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger, 1992; Humanitas Fiction, 2009), Herztier (Animalul inimii, 1994; Humanitas Fiction, 2016), Astazi mai bine nu m-as fi intalnit cu mine insami (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet, 1997; Humanitas Fiction, 2014), Leaganul respiratiei (Atemschaukel, 2009; Humanitas Fiction, 2010); volume de eseuri, intre care Hunger und Seide (Foame si matase, 1995), Der König verneigt sich und tötet (Regele se inclina si ucide, 2003) si Mereu aceeasi nea si mereu acelasi neica (Immer derselbe Schnee und immer derselbe Onkel, 2011; Humanitas Fiction, 2011), memoriile Mein Vaterland war ein Apfelkern (Patria mea era un sambure de mar, 2014), volume de povestiri, precum si volume de poeme-colaj. Este laureata a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatura Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatura al Fundatiei Konrad Adenauer (2004). Academia Suedeza ii atribuie in 2009 Premiul Nobel pentru literatura.