Relatiile intre generatii. Responsabilitatea fata de generatiile viitoare - Ion Diaconu

Problema raporturilor intre generatii nu este noua in relatiile dintre oameni si, deci, nici in reglementarile adoptate in diferite domenii ale raporturilor dintre state, ca subiecte ale dreptului international.

In plan personal, fiecare ne-am nascut intr-o familie in care traiau, alaturi de parintii nostri, bunicii si poate strabunicii. La randul nostru, am fost bunici si i-am vazut crescand pe nepotii nostri, devenind adulti, avand copiii lor, si ne-am bucurat sa fim impreuna, chiar daca adesea in locuinte separate, uneori in localitati diferite. In mod constant a existat solidaritatea de familie, desi sunt generatii diferite, adesea cu conceptii si aspiratii diferite.

La nivelul fiecarui stat, unele sisteme sociale functioneaza pe baza de solidaritate intre generatii si este greu de imaginat ca ar putea functiona altfel. Astfel, sistemul de securitate sociala functioneaza, dupa modelul care a fost aplicat pentru prima data, se spune, de cancelarul Bismarck in Germania, pe baza contributiilor fiecarei generatii, care asigura plata unei pensii pentru generatiile care au incetat activitatea si, in continuare, de la generatie la generatie, in functie de contributia fiecarei persoane. La aceasta se adauga, potrivit legilor fiecarei tari, asigurari sociale pentru cei care nu primesc o pensie satisfacatoare in cadrul sistemului bazat pe contributivitate.

La fel, sistemul de asigurare a sanatatii publice, care ofera, ca bunuri publice, un minimum de servicii tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia statului, diferit de la tara la tara, se bazeaza pe contributia tuturor, in functie de veniturile realizate, chiar daca unele persoane beneficiaza mai mult, avand in vedere starea lor de sanatate.

Lucrarea de fata reprezinta o versiune a lucrarii in franceza, revazuta si completata, tinand seama de ultimele dezvoltari.