Scrieri, studii... Texte de experienta pastorala ortodoxa - Protopresbiterul Gheorghios D. Metallinos

 

Lumea este aceasta care este, cu chinurile si cu bucuriile ei. Totdeauna a fost asa. Si asa va fi. Elementul tragismului a caracterizat totdeauna Pamantul nostru. Viata si moarte. Inflorire si decadere. Cadere si Inviere. Toate acestea merg impreuna. Si vor merge asa pentru totdeauna in acest interval al timpului.
Insa ceea ce traiesti tu inlauntrul tau nu depinde numai de lumea exterioara, nici macar de modul in care tu „interpretezi” aceasta lume, de ochii tai, de optica ta. De felul in care vezi tu viata, ce insemnatate dai tu esecului, daca te schimbi usor in rau din pricina unei incercari, daca te prabusesti grabnic intr-o stare de parasire sau de tradare.
Hristos, de asemenea, a trait intr-o lume tragica, intr-o epoca la fel de dificila. Dar El a fost necontenit in contact cu Tatal Lui cel Ceresc, cu pacea inimii Lui dumnezeiesti, cu bucuria Sfantului Duh care-L inunda. Si asa le suporta pe toate, pe toti ii iubea, peste tot iradia lumina, nici de moarte nu se temea, nici tradarile nu-L distrugeau.
Daca, asadar, ai putea si tu sa-ti schimbi ochii tai, afectiunile (iubirile) tale, mintea ta, atunci toate vor fi probabil la fel, dar tu nu te vei distruge cu usurinta. Vei fi altfel, vei auzi inlauntrul tau alte lucruri, vei simti o putere de neclintit care te va tine drept in picioare!