Scurta antologie din literatura spaniola a secolului 20. Antologie cu texte ilustrative (cu note si comentarii) - Dan Gabriel Rujea

Creatia cea mai originala si fecunda a spiritului nostru religios porneste de la invazia araba (...). Spaniolii, celebrandu-si faptele lor eroice, o faceau cu un spirit crestin, caci cu el si pentru el luptau; dar haina lor conceptuala era in mare parte croita dupa moda maura. Spiritul arabilor ajunge in acea vreme la apogeu si era normal sa-si manifeste influenta asupra celui al spaniolilor, daca pentru aceasta n-ar fi fot de ajuns contactul de-a lungul mai multor secole si chiar razboiul, care de obicei este mijlocul cel mai eficace pe care il au popoarele pentru a-si exercita influentele reciproce. Din aceasta poezie populara, crestina si arabica in acelasi timp (...) s-au nascut tendintele cele mai marcante ale spiritului religios spaniol: misticismul, care a fost exaltarea poetica si fanatismul, care a fost exaltarea actiunii. Misticismul a fost ca un fel de sanctificare a senzualitatii africane, iar fanatismul a fost o revarsare impotriva noastra insine, atunci cand s-a terminat Reconquista, a furiei acumulate in timpul a opt secole de lupta. [...].
        Termenii „spirit razboinic” si „spirit militar” de obicei sunt folositi fara deosebire si, totusi, eu nu cunosc altii mai antagonici (...). Sa deschidem istoria Spaniei la orice pagina si vom vedea unul si acelasi lucru: un popor care lupta fara organizare. In perioada romana, stim ca Numancia a preferat sa piara mai degraba decat sa se supuna; dar nu stim cine a fost acolo capetenie si aproape ca nici nu suntem siguri daca a existat vreo capetenie (...). In timpul Reconquistei, desi erau atitia regi, unii intelepti si altii chiar sfinti, figura nationala este el Cid, un rege ambulant, un guerrillero care lupta pe cont propriu. [...].