Sfintii inchisorilor. Stalpi ai ortodoxiei si neamului romanesc. Editia a II-a

 
  “Stii tu cum au ajuns mucenicii la aceasta biruinta cu totul de neinteles pentru ucenicii diavolului? Durerea nu a fost indepartata, dar devenise un miracol al suportabilitatii. Ei bine, miracolul s-a infaptuit prin rugaciuni si post atat personal, cat si in comuniune. In comuniune, fara gratii despartitoare, caci in comuniune rugatorii sunt uniti in cuget si simtire si ating prezenta divina a Iubirii eliberatoare.
  Nu aveam intentia sa aduc dovezi si argumente pentru ce a insemnat pentru patria noastra aceasta tragica si, in acelasi timp, sublima stare de sacrificiu. Voiam, de fapt, doar sa-ti atrag atentia ca traim intr-o lume in care binele si nu raul se pedepseste cu varf si indesat.” 
Aspazia Otel Petrescu
 
  “Sfintii martiri din vremea prigoanelor comuniste sunt sfinti mari, foarte mari, care au facut si fac minuni uimitoare. Unii dintre ei au moaste intregi, altii au oase care imprastie mireasma placuta si/sau picura mir, si unii si altii savaraesc vindecari si alte minunate semne… Aceste lucruri, si altele asemenea, sunt dovezi de nebiruit ale puterii duhovnicesti a sfintilor marturisitori din prigoanele comuniste.”
Preot Mihai-Andrei Aldea
  
  “Noi avem datoria de a-i cinsti pe acesti sfinti si de a spune adevarul despre viata lor atat semenilor nostri, cat si generatiilor viitoare. Cu siguranta vor fi canonizati candva, nu stim cand, dar noi ii putem cinsti si trebuie sa-i cinstim ca sfinti indiferent daca vor fi sau nu vor fi recunoscuti oficial.” 
Parintele Eftimie Mitra