Stante. Cuvantul si fantasma in cultura occidentala - Giorgio Agamben

Traducere: Anamaria Gebaila

Cartea lui Giorgio Agamben propune reconstructia exemplara a patru capitole fundamentale ale culturii europene: ideea de melancolie de la parintii Bisericii la Sigmund Freud („Fantasmele lui Eros“); opera de arta fata in fata cu dominatia marfii („In lumea lui Odradek“); fantasma in poezia de dragoste din secolul al XIII-lea („Cuvantul si fantasma“); forma simbolica din secolul al XVI-lea pana la aparitia semiologiei („Imaginea perversa“). Cele patru demersuri isi au originea intr-o perspectiva unitara, care vizeaza determinarea locului ocupat de cultura omului in incercarea de a surprinde un obiect prin excelenta evanescent, si sunt purtate dupa o metoda care ingemaneaza acribia filologica cu critica filozofica.
„Actul creatiei nu este, cum afirma edulcorata reprezentare obisnuita, un proces care porneste de la putinta catre act spre a se epuiza in acesta, ci contine in miezul sau un act de de-creatie, in care ceea ce a existat si ceea ce n-a existat sunt restituite unitatii lor originare din mintea lui Dumnezeu, iar ceea ce putea sa nu existe si a existat se risipeste in ceea ce putea exista si n-a existat. Aceasta de-creatie este, propriu-zis, viata operei, ceea ce face posibila lectura, traducerea si critica, prin care de fiecare data incercam sa repetam opera. Tocmai de aceea insa actul de de-creatie ii scapa mereu oarecum printre degete autorului, in pofida oricarei perspicacitati ironice, numai asa i se ingaduie sa scrie in continuare.“ (Giorgio AGAMBEN)

GIORGIO AGAMBEN (n. 1942) este unul dintre cei mai importanti filozofi italieni contemporani. A urmat studii de drept la Roma, incheiate cu un doctorat despre gandirea politica a lui Simone Weil. In perioada studentiei, printre prietenii sai s-au numarat personalitati precum Elsa Morante, Alberto Moravia, Ingeborg Bachmann si regizorul Pier Paolo Pasolini. In filmul acestuia, Prima Evanghelie – Matei (1964), Agamben a interpretat rolul apostolului Filip. Mai tarziu, intre 1966 si 1968, a participat la seminarele despre Heraclit si Hegel tinute de Martin Heidegger, care a exercitat, alaturi de Walter Benjamin, o influenta hotara toare asupra gandirii sale. Agamben a editat de altfel, intre 1978 si 1986, editiile italiene din scrierile lui Benjamin, descoperind cu aceasta ocazie manuscrise ale sale considerate pana atunci pierdute. A predat la numeroase universitati europene si americane, iar actualmente preda la Institutul Universitar de Arhitectura din Venetia si la Collège International de Philosophie din Paris. Domeniile sale de predilectie sunt estetica si filozofia politica, in care se inscriu majoritatea studiilor si eseurilor sale. Din scrierile sale, la Editura Humanitas au mai aparut volumele: Prietenul si alte eseuri (2012), Nuditatea (2015), Stante (2015).