Sub semnul pulsiunii. Eros si Thanatos in literatura, volumul 2 - Calin-Horia Barleanu

 

„In acest al doilea volum, vom incerca, dupa masura puterilor si posibilitatilor noastre, sa demonstram ca viata atat de putin propice tanarului Franz Kafka, aproape dusmanoasa in toate aspectele ei, a reprezentat o garantie pentru stralucirea unor capodopere ale literaturii. Si nu ne vom abtine sa tragem linii de legatura nici intre biografia lui Huxley sau Faulkner sau intre operele lor literare, cu imagini de multe ori de ordin compensator, supuse unui registru psihologic de care scriitorii nu au putut face abstractie si in cadrul caruia, scriind, au reusit, doar prin acceptare, ca prima etapa terapeutica, sa depaseasca fie frustrarile si nefericirile experimentate in cadrul intim al familiei lor, fie limitarile trupului din cauza carora stima de sine a reprezentat un adevarat punct sensibil pe toata durata vietii. Mirajul multor teme conexe ori al ideilor de cercetare, pornind de la cele discutate in aceste doua volume, ne-au pandit aproape in fiecare capitol. Uneori, indepartandu-ne, poate am cazut si in capcana unei indepartari temporare dar de scurta durata, fata de ceea ce ne-am propus, insa nu am ezitat nici evidentierea, asa cum vom arata in scurta analiza, a relatiei dintre viata, biografie si opera la Ernest Hemingway si la William Golding. Ca tipologii umane complet diferite de hipersensibilitatea atat de cunoscuta a lui Kafka, de pilda, literatura celor doi scriitori devine campul de lupta al unor eroi nascuti din puterea unor zei activi, animati de o vitalitate sau de o instinctualitate greu de infranat, necesara si cultivata in special prin intermediul conflictului armat.
Pentru final, am ales doi scriitori oglinditi, fata in fata, ca doua culturi complet diferite, dar apropiate de nevoia exprimarii proteice, de la nivelul cel mai simplu, al cuvintelor, pana la cel al temelor si simbolurilor arhaice, si care au facut deja istorie in marea de idei stralucite ale literaturii. Arhetipul mamei, eroul sau Marele Inchizitor au reprezentat halte asumate aproape de toti marii scriitori, nu din dorinta de a copia sau de a trece prin vamile recunoasterii mai usor, ci din nevoia de a aborda probleme inoculate, prezente a priori intr-un fond colectiv de trairi si de conflicte cognitive.”
Autorul