Tehnologii de obtinere a tesuturilor. Continuitate si modernism - Romanescu Ileana

Arta populară continuă şi azi să fie o existenţă activă în societatea românească modernă, fiind prezentă nu numai la sate, ci şi în centrele urbane. O tradiţie bogată, care porneşte de la fondul traco-dacic, urmând strălucitelor culturi neolitice şi ale epocii bronzului dezvoltate pe teritoriul românesc, s-a diversificat necontenit, prilejuind întâlnirea în diverse epoci istorice a unor curente de artă şi cultură vestice, cum sunt cele greco-catolice şi bizantine. Poziţia geografică a făcut apoi posibile contactele cu alte arii de cultură, cum sunt cele ale Orientului, ale lumii apusene germanice şi ale slavilor nordici.

Prelucrarea materialelor textile,  are ca principal produs articole de îmbrăcăminte ce definesc portul popular.  Acesta formează unul dintre cele mai vaste şi în acelaşi timp complexe domenii ale artei populare. Costumul popular s-a dezvoltat o dată cu istoria poporului român, fiind expresia tradiţiilor lui formate de-a lungul veacurilor. Legătura strânsă, indestructibilă, între îmbrăcămintea şi condiţiile de viaţă ale omului constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular, de aceea cunoaşterea vieţii oamenilor duce la o bună înţelegere a artei populare.

Costumul popular românesc este sculptural, are o compoziţie simplă şi clară şi prin croiala sa subliniază forma corpului. Este singurul costum care se poartă exact în aceeaşi componenţă, şi la muncă şi în zilele de sărbătoare, ca şi la toate vârstele, deoarece prin forma şi structura sa este adecvat vieţii de toate zilele.

Multe din tainele acestui meşteşug s-au pierdut; multe tradiţii s-au schimbat. Toate cunoştinţele legate de ţesături sunt păstrate de meşteri anonimi, de fiecare ţărancă ce trebuia să ştie să toarcă şi să ţeasă înainte de a avea o familie, şi ea nu învăţa din cărţi, ci de la femeile din sat. Multe poate au pierdut semnificaţia ţesăturilor, dar tărăncile vârstnice încă mai ştiu, spre exemplu, că anumite motive trebuie să fie pe cămaşa unui ginere. Concepţia despre lume a oamenilor din trecut

s-a schimbat, nu a stat pe loc. Încă din veacul trecut ea s-a destrămat, încetul cu încetul.

Tezaurul de cultură al poporului român ar fi mult mai sărac fără ţesăturile ce formează o parte din „lada de zestre” a românilor pe care trebuie să o păstrăm pentru a ne bucura ori de câte ori o deschidem.