Testamentul politic al lui Nicolae Iorga - Radu Mihai Crisan

Singur Doamne, doar Tu esti fara de pacat

Dupa parerea mea, nu sunt nici antisemit si nici filosemit; nici xenofob si nici xenofil; nici sovin si nici renegat. Marturisesc, alaturi de apostoli, ca singur Doamne, doar Tu esti fara de pacatt si imi repugna organic atat sa ridic in slavi, cat si sa arunc anatema.

Si-aceasta cu-atat mai mult cand este vorba de personalitati si de evenimente istorice asupra carora am deplina constiinta a nedesavarsirii cunoasterii mele.

Cred nestramutat in partea sublima a sufletului fiecaruia dintre noi si credinta aceasta este primul si ultimul gand care m-a indemnat sa redactez aceasta restituire morala.

Fireste, fiece testament politic este expresia icoanei unei spiritualitati. Aceasta spiritualitate este amprentata, in situatii precum cea de fata, inclusiv de contactul cu aspecte extrem de sensibile.

Asadar, se-ntelege de la sine ca pertinenta oricarei straduinte restitutive in domeniu este conditionata de integrarea respectivelor aspecte in demersul investigativ.

Bineinteles, cu onestitate si cuviinciosie, nepatimas si fara nici cea mai mica idee preconceputa. Este tocmai ceea ce m-am straduit din rasputeri sa fac, este miza prezentei in lucrare a unor citate nici pe departe comode.

Iubitul mieu Neam Romanesc, Viata unui neam este adeseori hotarata intr-unchip decisiv si fatal, caruia nu i se poate impotrivi, decatre aria geografica pe care a trebuit sa se dezvolte Ura si exagerare de sine au indrumat pana acum pana celor mai multi dintre scriitorii istoriei romanilor si ce a rezultat de aici nu e greu de gacit: numai pareri sucite, opuse adevarului, pe care nestiutorii si le-au insusit si raspandit cu o graba uimitoare.

Numai asa a fost cu putinta sa se trambiteze peste tot ca romanii n-ar fi de origine romana si ca, fara a lasa vreo urma, s-ar fi stramutat din tinuturile de miazanoapte a Dunarii spre sud, pentru a face loc ungurilor, care tocmai atunci se indreptau incoace.

Ba chiar un rector al Universitatii din Atena a sustinut ca un popor de milioane de tarani ai carui membri sunt legati prin aceeasi limba, acelasi port, aceleasi obiceiuri si altele si care in aceasta privinta infatiseaza aproape un unicum n-ar alcatui totusi o natiune proprie, ci numai un despretuit amestec de popoare, menit unei apropiate peiri.

De cealalta parte se deslusesc sunete nu mai putin false, desi cu totul opuse. Pentru unii dintre acestia romanii trec drept adevaratii si exclusivii urmasi ai romanilor si nu drept acei ai populatiei romanice din Peninsula Balcanica; limba lor de astazi ar trada foarte bine, asa spun ei, care li a fost singura obarsie; barbarii ar fi trecut fara urma peste ei; aici ca si dincolo, pe tarmul drept ca si pe cel stang al Dunarii ei s-ar fi sustinut neintrerupt ca reprezintanti ai vechii culturi; toate descoperirile vremurilor noua intai la ei s-ar fi ivit (;) si tot ce se mai poate spune despre faima. Voci nepartinitoare, in schimb, sunt putine, dar se pot cita si cateva de acestea.