The aesthetics of death in the short story - Cristina Buldur

Obiectivul acestei teze este acela de a dezvǎlui diverse moduri in care tema mortii este valorificatǎ in nuvele scrise ȋn secolele al nouǎsprezecelea si al douǎzecilea, explorand totodatǎ legǎtura dintre contextul istoric si cultural al autorilor ale cǎror nuvele au fost selectate pentru interpretare si valoarea esteticǎ pe care fiecare dintre acestia o atribuie mortii. Lucrarea de fatǎ dezvoltǎ un cadru teoretic pluridisciplinar, conturand o esteticǎ a mortii bazatǎ pe principii estetice ale secolului al optsprezecelea, care sunt ulterior ȋmbinate cu diferite perspective critice si teoretice, abordare ce ne permite sǎ demonstrǎm cum cele sapte nuvele discutate reusesc sa se impuna chiar si in secolul al XXI-lea prin discurs si temǎ, dar si prin efectul pe care acestea ȋl au asupra cititorului, simpla lecturare a lor putand deveni o experienta estetica.

Pornind de la principiile kantiene referitoare la frumos si sublim, acestea fiind ulterior corelate cu ideile regǎsite ȋn tratatul lui Edmund Burke despre moarte ca sursǎ de sublim, precum si cu ideile lui Gotthold Ephraim Lessing despre descrieri terifiante ale mortii in opere de artǎ, se realizeazǎ o trecere progresivǎ de la o esteticǎ a sublimului la o esteticǎ a mortii, stabilindu-se astfel cadrul conceptual ce ne permite sǎ evidentiem in manierǎ originalǎ elementele esentiale ale discursului narativ. Astfel, lucrarea de fatǎ demonstreazǎ cum nuvela modernǎ a devenit o formǎ activǎ de expresie literarǎ prin care autorul ȋsi exprimǎ asteptarile, dezamagirile, anxietǎtile, etc, cu o mare sensibilitate estetica, reconstruindu-si identitatea si rescriindu-si propriul destin, dar si cum cititorul descoperǎ ȋn nuvelǎ o cale spre autocunoastere, lumea fictionalǎ regǎsitǎ ȋn fiecare dintre cele sapte nuvele selectate pentru interpretare nefiind altceva decat o versiune estetizatǎ a unei realitǎti deconcertante.