Un joc si o desfatare - James Salter

Traducere si note de Justina Bandol

Cel de-al treilea roman al lui James Salter, Un joc si o desfatare, a schimbat pentru totdeauna traiectoria carierei literare a autorului sau, propulsandu-l in galeria scriitorilor americani de raftul intai. Fost pilot militar, Salter se decisese inca din anii cincizeci sa se dedice total scrisului si publicase doua romane care prezentau cu onestitate viata in armata. Un joc si o desfatare ia in stapanire un teritoriu cu totul nou, explorand relatia intens erotica dintre un tanar american de conditie buna si o modesta vanzatoare dintr-un oras francez de provincie. Profund liric si senzual, romanul a generat o unda de soc in randul publicului cititor si i-a cucerit pe critici prin stilul sau.

Phillip Dean, fost student eminent la Universitatea Yale, pe care a abandonat-o fara scrupule, calatoreste la intamplare prin Europa intr-o limuzina imprumutata, aproape lefter. Intr-o zi isi aminteste ca o cunostinta i-a povestit despre oraselul Autun, de langa Dijon, si decide sa-i faca o vizita acolo. La Autun o intalneste pe Anne-Marie Costallat, o tanara vanzatoare, si ceea ce ar fi trebuit sa fie o sedere de numai cateva zile se transforma intr-o poveste de dragoste in acelasi timp inocenta si intens carnala, o lunga aventura care lui ii dezvaluie Franta profunda si il pune fata in fata cu propriul destin. Sofisticata in simplitatea ei, dezinhibata Anne-Marie devine pentru Phillip intruchiparea Frantei, obiect al dorintei si al visarii fara scapare, arhetip feminin caruia el nu poate decat sa-i sucombe.

Povestea lor ne este spusa, intr-un joc tragic si inselator al revelarii/ocultarii adevarului, de cel care-l gazduieste pe Phillip la Autun, amicul nenumit, Naratorul, personaj el insusi al unui joc de lumini si umbre in fundalul intrigii principale.

Desavarsit stilistic si memorabil, Un joc si o desfatare este unul dintre primele mari romane americane care vorbeste cu franchete despre dorinta erotica si despre aspiratia catre o pasiune eliberata de rusine si de vinovatie, dar in egala masura despre relatia ambigua si dificila dintre realitate si fictiune.