Asa grait-a Zarathustra - Friedrich Nietzsche

„Si-abia atunci, cind voi cu totii va veti fi lepadat de mine, am sa ma-ntorc din nou la voi.
Da, cu alti ochi ii voi cauta atunci, o, frati ai mei, pe cei pe care-odata i-am pierdut; si cu-alta dragoste atunci va voi iubi.
Si inca-o data-o sa-mi deveniti prieteni si fii ai unei singure sperante: caci pentru-a treia oara am sa fiu cu voi, spre-a celebra cu voi Marea-Amiaza.
Si-aceasta Mare-Amiaza este atunci cind omul la mijlocul cararii sale va sta-ntre animal si Supraom, sarbatorindu-si drumul spre amurg drept cea mai nobila speranta-a sa: caci este drumul inspre-o noua dimineata.
Si-n clipa aceea chiar cel ce-apune se va binecuvinta, pentru ca trece-o vama mai inalta; iar soarele cunoasterii sale-i va fi atunci in crucea zarii nemiscat. Morti sint toti zeii: acum noi vrem ca Supraomul sa traiasca – aceasta ne va fi cindva, in crucea-Amiezii celei Mari, vointa ultima!“ (Friedrich NIETZSCHE)

 

„Am inceput sa traduc Also sprach Zarathustra pornind de la o presupunere – bazata pe impresia citorva lecturi anterioare – care pe parcurs s-a confirmat: aceea ca ma aflu in fata unui «discurs mixt», text pe care filozoficul si poeticul si-l disputa in egala masura.“ (Stefan Aug. DOINAS)

 

FRIEDRICH NIETZSCHE, filozof al culturii, filolog, scriitor, una dintre figurile ilustre ale gandirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a nascut la 15 octombrie 1844 la Röcken, langa Lützen, in Germania, intr-o familie de pastori luterani. Dupa studii liceale la colegiul din Pforta, urmeaza cursurile universitatilor din Bonn si Leipzig, mai intai la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Filologie Clasica, avandu-l ca profesor pe cunoscutul Friedrich Wilhelm Ritschl. Distingandu-se, inca din timpul studiilor, ca un stralucit cercetator, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasica la Universitatea din Basel, unde ocupa, in 1869, un post de profesor. Din acea perioada dateaza prietenia lui Nietzsche – el insusi muzician si compozitor – cu Richard Wagner, a carui personalitate a avut asupra gandirii nietzscheene o influenta substantiala. Decisiva a fost insa, pentru Nietzsche, intalnirea cu filozofia lui Schopenhauer. In 1872 apare Nasterea tragediei din spiritul muzicii, studiu ce s-a bucurat de un deosebit ecou; intre 1873 si 1876 apar Consideratii inactuale – o culegere de studii si reflectii filozofice. Incepand cu 1876, starea sanatatii sale se inrautateste treptat, astfel incat, in 1879, renunta la postul de profesor, stabilindu-se alternativ in Elvetia, la Sils-Maria pe valea Innului, in Italia si in sudul Frantei, consacrandu-se doar scrisului. Din 1878 dateaza Omenesc, prea omenesc, iar in 1881 apare Aurora. Ganduri asupra prejudecatilor morale. In 1882 publica Stiinta voioasa, urmata de Asa grait-a Zarathustra (1883–1884), Dincolo de bine si de rau (1886), Despre genealogia moralei (1887), precum si de noi editii ale lucrarilor anterioare. In 1889 apare Amurgul idolilor. In acelasi an, Nietzsche, grav bolnav psihic, este internat in diferite clinici. Dupa cateva intervale de remisiune, in care se ocupa de reeditari, de traduceri din operele sale si de corespondenta, se stinge din viata in 1900, la Weimar.