Au ales libertatea - Dumitru Dobre, Veronica Nanu

Argument
Milioane de romani sunt, astazi, raspanditi pe glob – in cele doua Americi, pe batranul nostru continent, din Africa si pana in Australia.
Fenomenul plecariii in masa a romanilor din tara lor natala isi are originile in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand asistam la o masiva migratie a romanilor din Ardeal spre Lumea Noua – Statele Unite si Canada.
Declansarea celei de-a doua mari conflagratii mondiale si vicisitudinile create de tavalugul nimicitor al razboiului au dus la crearea de noi contingente de romani, care au ales calea exilului.
Ulterior, dupa inlaturarea guvernului Radescu, in martie 1945, si impunerea, de catre sovietici, a guvernului Groza, chiar si cei care mai sperau intr-o interventie a aliatilor occidentali au inceput sa-si piarda iluziile. Sefii partidelor istorice din Romania au continuat lupta pentru salvarea democratiei si, implicit, a independentei romanesti. Dar, realisti si clarvazatori, au incurajat pe cei ce doreau sa paraseasca tara, intuind derularea evenimentelor in directia dorita de comunisti. Este perioada cand zeci de mii de oameni au parasit tara. Printre ei si o parte dintre fruntasii democratiei romanesti.
Perioada 1948-1969 poate fi rezumata printr-un singur cuvant: Teroare. Granitele au fost ermetic inchise. Comunismul a fost institutionalizat cu sprijinul sovieticilor si sub obladuirea Securitatii, creata dupa modelul NKVD-ului. Vechile clase conducatoare au fost eliminate din viata publica. Multi ai pierit, altii au ispasit ani lungi si grei de detentie sau de munca fortata. Eticheta „dusman de clasa” a fost abuziv extinsa asupra tuturor celor care nu erau de acord cu regimul comunist.
Romanilor, care au parasit tara in deceniile cinci si sase ale secolului XX, li s-au adaugat, in anii urmatori, altii. Este perioada in care pribegia romaneasca a capatat infatisarea unui exod. Au parasit tara cei mai buni dintre cei buni. Exodul, pe care destinul l-a impus poporului roman, a facut ca, alaturi de o Romanie geografica, sa ia nastere o Romanie spirituala omniprezenta.
Celor care, din motive politice, economice sau de alta natura au ales, intr-o anumita perioada istorica, calea spre libertate, le este dedicata aceasta carte. Departe de a fi elemente declasate, tradatori sau certati cu legile si societatea, asa cum, frecvent, sunt catalogati in documentele Securitatii, acesti romani agoniseau bunul cel mai de pret al omenirii – libertatea.

 

Nota asupra editiei
Lucrarea de fata are la baza Buletinele editate de Ministerul Afacerilor Interne din RP Romana si ordinul nr. 2539 din 21 martie 1960 al ministrului afacerilor interne din acea perioada, Alexandru Draghici.
Prin ordinul mentionat, 7. 643 de persoane au fost date in urmarire pe tara fiind considerate ca tradatoare. Pentru fiecare persoana in parte s-au comunicat urmatoarele date de identificare: data si locul nasterii; parintii; studiile; ocupatia; ultimul domiciliu; rudele; conditiile in care a parasit tara si destinatia; numarul dosarului de urmarire pe tara sau al dosarului de urmarire informativa si unde se afla in evidenta; fotografia.
Buletinele a fost publicate in forma si grafia in care au fost intocmite si cuprind persoanele care au parasit tara in timpul si dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pana in anul 1969.
In anul 2007, la Editura ProHistoria, Bucuresti, sub egida Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, a fost editat un dictionar, cu acelasi titlu, continand 2. 265 de fise personale din evidentele Securitatii, care de altfel se regasesc in actuala lucrare. La prezentul volum se adauga fisele persoanelor identificate ulterior, extinzandu-se perioada pana in 1969. Pentru ajutorul acordat la procesarea unor date din volum ii suntem recunoscatori domnisoarei Ana-Maria Filip de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc.