Constantinopol. Ultimul mare asediu, 1453 - Roger Crowley

O carte de istorie fascinanta ca un roman de aventuri

Mai mult decat descrierea lungului si sangerosului asediu al Constantinopolului, volumul de fata ne ofera o cronica a mult mai vastei dispute dintre crestinism si Islam. Vei descoperi o poveste incredibila despre curajul si cruzimea umana, despre ingeniozitate tehnica, noroc, lasitate, prejudecati si mister. Selectia surprinzatoare de imagini ale unor opere de arta, fotografii si ilustratii te ajuta sa vizualizezi figurile si intamplarile redate.

Astazi un oras cu 15 milioane de locuitori, in care viata imbraca toate formele si culorile, Istanbulul a fost candva, pe vremea cand se intitula Constantinopol si era supranumit Marul Rosu, un simbol al puterii lumesti. Sultanul Mehmed al II-lea a fost atras de insasi iluzia asupra dominatiei intregii lumi, pe care o intretinea cu fast capitala vechiului si gloriosului Imperiu Bizantin.

Pe 6 aprilie 1453, ajungea in fata orasului armata otomana, insotita de convoaie de magari, cai si camile, cu toate accesoriile de razboi si personalul care o deservea – mineri, bucatari, armurieri, clerici, tamplari si achingii pradalnici. In urma ei veneau echipajele uriase de boi si sutele de oameni care transpotau tunurile. Iar undeva in fundal se intrevedeau navele de razboi si corabiile cu incarcaturi de lemn, cereale si ghiulele de tun. Din Anatolia, se indreptau spre Bosfor cete de pastori, oameni sfinti, vagabonzi si persoane fara capatai, care insoteau taberele, raspunzand chemarii otomane la arme. Trecusera 1123 de ani de cand Constantinopolul devenise capitala celui mai puternic imperiu al lumii. Pana in acel moment, depasise nu mai putin de 23 de incercari de asediu si cazuse o singura data, intr-unul dintre cele mai bizare episoade ale istoriei crestine.

Istoricul britanic Roger Crowley manuieste o multitudine de detalii istorice de o rara acuratete pentru a crea un tablou medieval vibrant, de-a dreptul coplesitor. Cartea sa nu se rezuma la descrierea evenimentelor care au precedat acea zi de aprilie sau la redarea miscarilor de oameni si de echipamente militare care au facut posibila cucerirea Constantinopolului pe 29 mai 1453. In acest volum, regasesti deopotriva informatii inedite despre:
- Disputa dintre crestinism si Islam, pe parcursul careia caderea Bizantului a fost doar un episod succint.
- Mentalitatea uimitor de moderna a sultanului otoman, care dupa cucerire a transformat orasul intr-un loc al tolerantei religioase, in care a inflorit multiculturalismul.
- Aspectele uimitoare ale unei lumi aflate in pragul schimbarii: dezvoltarea tunurilor, arta razboiului de asediu, tacticile navale, credintele religioase, miturile si superstitiile oamenilor medievali.

Dar, mai presus de toate, vei afla din aceasta carte povestea unui loc-cheie pentru comert, aparare, hrana si spiritualitate, care a exercitat o atractie irezistibila asupra armatelor care au batut la portile sale. Totodata, Crowley iti ofera, cu talentul si abilitatea unui mare romancier, o naratiune care te tine cu sufletul la gura. Si iti prezinta un spectacol construit cu claritatea de care numai un regizor vizionar ar putea da dovada, in care pur si simplu prind viata tanarul sultan otoman si impovaratul imparat bizantin, precum si zecile de personaje secundare.

„Constantinopol spune o poveste veche, dar o face cu mult fler si autoritate.” – Times Literary Supplement

„O relatare impresionanta a unei povesti extraordinare, prezentata cu o claritate si o siguranta pe care majoritatea istoricilor de formatie academica le-ar invidia.“ – Sunday Telegraph

„Captivanta... Imbina detalii interesante ale istoriei militare cu referiri bogate la imageria religioasa care a influentat ambele tabere.“ – The Economist

„Evaluarea fascinanta facuta de Crowley asupra anilor care au dus la cucerirea finala a Constantinopolului de catre Imperiul Otoman se prezinta mai mult ca o fictiune dinamica, decat ca o relatare a evenimentelor istorice. Personajele, conduse de Mehmed al II-lea, tanarul conducator al turcilor otomani, si de Constantin al XI-lea, al cincizeci si saptelea imparat al unui Bizant slabit, sunt descrise cu o mare atentie la detalii.“ – Los Angeles Times