Maniheul medieval (hardcover) - Steven Runciman

 

 

  „Toleranta este mai degraba o virtute sociala decat una religioasa. O atitudine deschisa fata de crezul personal al altora se afla, fara indoiala, la baza unei societati armonioase; dar este o conduita imposibila pentru cei animati de o puternica religiozitate. Caci, increzatori de a fi descoperit cheia si chintesenta Vietii, nu ne putem abandona prietenii si aproapele bajbaind in intuneric. Banuim, poate, ca ei, chiar si fara aceasta cheie, ar fi capabili sa duca o viata virtuoasa, dar le este infinit mai dificil fara principiul calauzitor. Este de datoria noastra sa ii ajutam pe calea Adevarului, sa le aratam lumina ce se pogoara asupra tuturor. Opiniile divagheaza in privinta naturii acestui ajutor ce trebuie acordat, fie ca este vorba de persuasiunea blanda si exemplul luminos, fie ca vorbim de sabie si autodafé. Dar niciun om nu poate, in avantul credintei, sa treaca indiferent pe langa cel necredincios fara a intreprinde nimic.“ STEVEN RUNCIMAN

 

  Traducere de:  Alexandru Damian Anfile, Mihai Grigore

  Hardcover

 

 

  Sir Steven Runciman (1903-2000) este una dintre figurile proeminente ale Medievisticii si Bizantinologiei britanice din secolul al XX-lea care, din perspectiva metodei, aminteste mai degraba de istoricii secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, ca Edward Gibbon sau George Finlay, metoda mostenita, probabil, de la profesorul sau de la Trinity College, John Bagnell Bury. El insusi se autodefinea ca "istoric de moda veche". Spre deosebire de majoritatea savantilor, Runciman a fost in cea mai mare parte a vietii sale un liber profesionist, fapt datorat si mostenirii unei averi uriase in anul 1937 de la bunicul sau. A predat doar intre 1929 si 1937 la Cambridge si in perioada 1942-1945 la Istanbul, unde a primit titlul de profesor. A calatorit foarte mult, tinand conferinte sau prelegeri, iar datorita prieteniei cu multi dintre aristocratii si politicienii tarilor rasaritene a obtinut unele documente greu accesibile. Runciman a devenit celebru atat pentru teme ca: istoria cruciadelor, relatiile bizantino-apusene, islamul si lumea crestina, caderea Constantinopolului sau ortodoxia bizantina si postbizantina, cat si pentru stilul sau narativ captivant, atipic pentru un cercetator. In viziunea sa, istoria este ca o poveste in care nu interpretarea evenimentului este cel mai important lucru, ci sentimentele, trairile personajelor, gravitatea intamplarilor. Steven Runciman chiar isi incepe una dintre lucrari cu: "A fost odata". Din lectura Caderii Constantinopolului cititorul intelege foarte bine ca lumea Bizantului nu a fost pentru autor doar un domeniu de interes stiintific, ci mai ales o dragoste sincera. Dintre cartile sale, care cunosc multe reeditari si traduceri, amintim: The Emperor Romanus Lecapenus and his Reign (Cambridge, 1929); A History of the First Bulgarian Empire (London, 1930); The Medieval Manichee: a Study of the Christian Dualist Heresy (Cambridge, 1947); A History of the Crusades, vol. 1: The First Crusade and the Foundation of the Kingdom of Jerusalem (Cambridge, 1951); vol. 2: The Kingdom of Jerusalem and the Frankish East (Cambridge, 1952); vol. 3: The Kingdom of Acre and the Later Crusades (Cambridge, 1954); The Eastern Schism: A Study of the Papacy and the Eastern Churches during the XIth and XIIth Centuries (Oxford, 1955).