Povesti ametitoare. Bauturi din plante si alte ingrediente naturale - Dan-Silviu Boerescu

A existat dintotdeauna si, de ce sa ne ascundem, exista in continuare inca o componenta de seama a entropiei mancarii la romani si anume componenta etilico-onirica a mesei. Indiferent ca ea s-a desfasurat pe scenarii haiducesti-poporane sau mic-burgheze, negustoresti, in acompaniament de fluier sau alamuri, respectand coordonatele vestimentare ale itarilor sau ale caftanelor cu bordura de samur. Nu doar sipul cu apa rece de izvor va fi fost adus la loc de cinste pe masa romanului, ci si bardaca pantecoasa cu vinaturi, halba cu bericica sau glaja involta de tuiculita sau tescovina.

In egala masura, licorile de diferite tipuri au cucerit lumea inca de acum cateva milenii, iar astazi exista mii de variante, cu diferite concentratii alcoolice si structuri de gust. Intre acestea, se numara si absintul sau Zana Verde, akvavit, ouzo, mastica, pastis, Almdudler, Apfelspritz, Amarone si Recioto si berea. Apar si bauturi precum braga sultanilor, dulce-acrisoara, „tulbure ca o furtuna de vara”, cvasul, covasa si olaghina, alaturi de cidru, Calvados, si un numar greu de estimat de cocktailuri.

Lista continua cu distilate, de la Armagnac si Cognac la brandy, vinars si divin, plus o inventie a lui Spyros Metaxa, digestivele ca Becherovka, Jagermeister, Ramazzotti, Unicum & Co. Nu lipsesc elixirele chinezesti cu serpi, ginul, dincolo de celebra reteta a reginei Elisabeta a II-a, nici kumasul, laptele cu tarie alcoolica, limoncello si derivatele sale.

Apare si marghilomana, cafeaua fortificata romaneasca contrapusa lui Irish coffee, alaturi de mied (hidromel), rom, cachaca si alte bauturi din melasa, precum si sake din orez, si socata cu neamurile ei cu zvac. Se adauga tariile, mai mult sau mai putin conventionale: tuica, palinca, horinca, turt, rachiu, basamac, trascau, secarica, slibovita, snaps, tescovina, dar si grappa, tequila, mezcal si pulque,

Sunt incluse si vermuturile (Campari, Cinzano, Martini etc.), pelinul, retsina, sangria, vinul cu ciocolata si „vinurile” din plante, vinurile fortificate, licoroase, gen Jerez, Malaga, Porto sau Madeira (dar sa nu uitam de Marsala si Muscatul de Samos), vinurile botritizate – itinerarul dintre Cotnari si Sauternes trece obligatoriu prin Tokaj – visinata si afinata, zmeurata, capsunata si altele asemenea – o adevarata tema cu variatiuni.

In final, amintim si vodca din cartofi, cereale sau... „pufoaica”, whisky & bourbon din orz, secara, grau si porumb fermentat, dar si versiunile simbolice: Apa Vie si apa sfintita, de la ambrozie la agheasma, metaforele hristice ale vinului si liturghiile cu Vin Santo sau Chateauneuf-du-Pape.